Sărbătoarea Rusaliilor – credințe, tradiții și superstiții

1

     Rusaliile –  Duminica Cincizecimii sau a Pogorârii Sfântului Duh, sărbătoarea trandafirilor(”Rosalia”) consacrată cultului morților

 

     Sărbătoarea Rusaliilor este cunoscută și sub denumirea de Duminica Cincizecimii sau a Pogorârii Sfântului Duh.

  • A fost numită „Rusalii” de la sărbătoarea trandafirilor din lumea română „Rosalia”, consacrată cultului morților.

  • Nu întâmplător, sâmbăta dinaintea sărbătorii de Rusalii este destinată pomenirii celor morți, zi cunoscută și sub denumirea de Moșii de vară. Denumirea de Cincizecime vine de la faptul că se prăznuiește la cincizeci de zile după Paște.

Ziua de Rusalii este ziua în care Duhul Sfânt S-a pogorât în chip de limbi ca de foc asupra Apostolilor. Este o zi bogată în tradiţii ce trebuie respectate cu sfinţenie, ca să nu ne pedepsească Rusaliile. Pogorârea Sfântului Duh nu are o dată fixă, face parte din sărbătorile cu dată schimbătoare.

  • Este prăznuită întotdeauna la zece zile după Înălțare sau la 50 de zile după Paște. Anul acesta prăznuim Rusaliile pe 4 iunie.

 

Rusalii.Istoric și evoluție

rusaliile-5

   Rusaliile este cea mai veche sărbătoare creștină împreună cu cea a Paștelui, fiind prăznuită încă din vremea Sfinților Apostoli.

În primele secole creștine, praznicul Cincizecimii era o dublă sărbătoare: a Pogorârii Duhului Sfânt și a Înălțării lui Hristos. În jurul anului 400, cele două sărbători s-au despărțit una de cealaltă.

  • În vechime, în această zi, catehumenii primeau botezul într-un cadru solemn și festiv. Această sărbătoare este menționată în canonul 20 al Sinodului I Ecumenic de la Niceea, din anul 325.

       Concret, Sărbătoarea de Rusalii este cunoscută şi sub denumirea de Pogorârea Sfântului Duh şi reprezintă o sărbătoare extrem de importantă pentru toţi creştinii. Această sărbătoare marchează coborârea Duhului Sfânt asupra ucenicilor Mântuitorului nostru Iisus Hristos.

  • Conform scrierilor din Noul Testament, acest eveniment s-a întâmplat în ziua rusaliilor evreieşti, la 50 de zile de la Învierea Domnului nostru Iisus Hristos. Tocmai de aceea această sărbătoare creştină este cunoscută în rândul credincioşilor şi sub numele de Cinzecime.

  • În Vechiul Testament, Rusaliile au reprezentat la început o sărbătoare agricolă de bucurie a evreilor în care se oferea pârgă din roadele pământului. Ulterior, această devine o aniversare a Legământului, care a fost încheiat la 50 de zile după ieşirea din Egipt.

   De asemenea, şi Rusaliile creştine au o strânsă legătură cu Legământul, reprezentând o sărbătoare a încheierii launtrie a Noului Legământ al harului şi al iubirii, odată cu coborârea Sfântului Duh. Mai mult decât atât, Rusaliile sunt şi consacrarea solemnă a Bisericii pe care Mântuitorul a întemeiat-o.

   Prin Pogorârea Sfântului Duh, Apostolii au fost încredinţaţi cu puterea de a grai limbi pe care ei nu le cunoşteau până atunci. Au reuşit să descopere atât învăţătură Mântuitorului, dar şi a altor neamuri în mai multe limbi. Începutul a fost chiar în această zi de Rusalii, când toţi iudeii din Ierusalim şi din întreg Orientul au înţeles mesajul pe care aceştia îl purtau.

  • Pelerinii care nu reuşeau să îşi explice cum reuşesc Apostolii să grăiască în mai multe limbi îi acuză că ar fi „plini de must”, şi anume beţi. Atunci Sfântul Petru lua cuvântul pentru a apară Apostolii dar şi pentru a propovădui minunile pe care Mântuitorul nostru le-a făcut.

 

  RUSALII. TRADIȚII ȘI SUPERSTIȚII

Rusaliile – IELELE/ȘOIMANELE

rusaliile-9

 

      În mitologia şi folclorul românesc, Rusaliile sunt numite şi Dansele, Ielele, Paraidele, Sfintele, Şoimanele sau Zânele. Spre deosebire de celelalte făpturi fermecate, Rusaliile umblă pe pământ doar în anumite răstimpuri, mai ales în Săptămâna Rusaliilor.

  • În tradiţia populară se credea că teiul fereşte gospodăriile de fulgere, sau de grindină, sau de duhurile rele ale zânelor. Cei prea temători de zânele numite Rusalii trebuiau să aibă asupra lor crenguţe de tei şi să pocnească din frunze atunci când le simţeau în preajmă.

  • Rusaliile erau, în mitologia populară, un tip de zâne care umblau pe pământ şi prin aer fără a fi văzute de oameni. După unii, acestea rămâneau printre oameni aproape o lună. Rusaliile erau respectate, însă nu erau îndrăgite pentru că, aşa cum spun legendele, aduceau tot felul de boli. Din acest motiv, oamenii căutau tot felul de mijloace de apărare, precum pelinul şi usturoiul, care se pare că nu le priau Rusaliilor, ţinându-le la distanţă, aşa cum arată legendele. Tot de Rusalii avea loc şi bătaia cu pelin. Fetele şi băieţii care se întâlneau în această zi se snopeau cu pelin, sărbătoarea Rusaliilor fiind numită şi a pelinului. Tot acum, pelinul se punea în toate băuturile, cu excepţia apei. 

  • Căluşarii erau în număr de 13, jurau pe steagul căluşeresc la Todorusalii, o sărbătoare ce avea loc la mijlocul zilelor dintre Paşti şi Rusalii, iar pregătirile lor continuau până în Săptămâna Rusaliilor. Numele acestei sărbători are mai multe origini posibile. Astfel, este o veche sărbătoare romană Rosalia, mai erau Rusalcele slave, un fel de zâne ale apelor, iar despre Rusalii se mai spune că ar fi fost fiicele lui „Rusalim împărat“, personificare a Ierusalimului biblic. Rusaliile sau ielele erau rele, astfel că oamenii din vechime le mai numeau „Frumuşelele“, „Cuconiţele“, „Împărătesele“, pentru a le îmbuna.

  • Ele erau temute pentru că aduceau multe boli, pe care dansul căluşarilor părea că le poate vindeca. În „Descrierea Moldovei“, Dimitrie Cantemir nota că „Mulţimea superstiţioasă crede că ei au puterea de a izgoni bolile cronice, iar vindecarea se face astfel: după ce bolnavul s-a aşternut la pământ, aceia încep săriturile lor şi, la un anumit loc al cântecului, calcă, unul după altul, de la cap până la picioare, pe cel culcat; în sfârşit, îi suflă la ureche câteva cuvinte anume ticluite şi poruncesc bolii să iasă“.

 rusaliile-6

Rusaliile (Naşterea Căluşului în Ajun)

  • Sărbătoare populară cu dată mobilă şi număr variabil de zile dedicată spiritelor morţilor.

  • Sărbătoarea era calculată prin însumarea la Duminica Paştelui a unui număr de 50 de zile (Muntenia, Oltenia, Transilvania şi Banat) sau 51 de zile (Moldova) şi dura 3 zile (Moldova, Transilvania), 7 zile (Muntenia şi Oltenia) şi 8 zile (Banat).

  • Obiceiuri şi ceremonii popula întreaga săptămână a Rusaliilor: Jocul Căluşarilor, împodobirea locuinţelor, porţilor şi anexelor gospodăreşti cu ramuri de tei, plop, stejar (Moldova, Muntenia, Oltenia); sfinţirea ramurilor de soc, tei, rug de mure, jaleş pentru medicina populară (Oltenia); purtarea Pelinului sau a altor plante de care se temeau Ielele (Usturoi, Leuştean, Odolean), la brâu, în sân sau punerea lor în paturi, pe mese, sub perne (Muntenia, Oltenia, Banat, Moldova); împletirea cununiţelor din spice de grâu şi flori de câmp pentru a fi purtate de tineri la celebrarea căsătoriilor (Transilvania centrală); culegerea plantelor de leac (pretutindeni în România); pocnitul din frunzele de tei sau salcâm pentru alungarea spiritelor rele (Moldova, Muntenia); prepararea unsorii pentru ungerea ugerului vacilor (Banat); descântece împotriva Ielelor, a relelor produse de acestea; ungerea uşilor cu usturoi.

  • Practicile de pomenire a morţilor erau dublate de obiceiuri şi ceremonii dedicate celor vii, cum ar fi Prinsul Verilor şi Verişoarelor (Muscel, Dâmboviţa).

Ce este benefic să faci de Rusalii

Ca să nu se supere Rusaliile – nişte fiinţe fantastice care, potrivit credinţelor populare precreştine, umblă prin văzduh şi îi pocnesc pe cei ce nu le respectă ziua,

  • credincioşii duc la biserică ramuri verzi de nuc sau de tei, plante despre care se crede că alungă spiritele rele. Păstrate peste vară, rămurelele apără ogorul şi gospodăria de furtunile şi grindina ce s-ar putea abate asupra lor.

  • Şi la porţi, şi la intrarea în casă se arborează ramuri verzi de nuc sau de tei, pentru a le păzi de rele.

  • În unele locuri, femeile stau în răspântii, cu ştergare şi vase mari cu apă, în care pun frunze de nuc şi spală picioarele trecătorilor.

Ce este interzis să faci de Rusalii

  • Să nu mergi ”la scaldă” în ziua de Rusalii, fiindcă este pericol mare de înec!

  • Să nu lucrezi, fiindcă atragi asupra ta mânia Rusaliilor.

  • Să nu te urci în arbori sau în locuri înalte şi nici să călătoreşti departe de casa.

  • Să nu se certe nimeni, căci e luat de Iele.

  • De Rusalii, dar și 9 săptămâni după, nu se mai culeg ierburi de leac.

  • Daca în noaptea de Rusalii vei dormi sub cerul liber sau dacă te vei duce la fântână, vei cădea sub puterea Ielelor, deci este indicat să eviți să faci aceste lucruri.

A doua zi de RUSALII! Ce NU este indicat să faci în această zi

rusaliile-1     

      A doua zi dupa Duminica Pogorarii Sfantului Duh, adica in Lunea Rusaliilor, Biserica Ortodoxa praznuieste pe Sfantul Duh, a treia persoana a Sfintei Treimi, precum indica Penticostarul, la Sinaxarul Utreniei din Lunea Cincizecimii : „Intru aceasta zi, praznuim pe insusi Preasfantul si de viata facatorul si intru tot puternicul Duh, Carele este unul din Treime Dumnezeu…”.

  • In calendarele romanesti, aceasta zi este trecuta ca fiind sarbatoarea Sfintei Treimi. Denumirea aceasta, de data mai noua, reprezinta probabil o influenta catolica (la catolici Sfanta Treime e sarbatorita in prima Duminica dupa Rusalii). In sec. XII, nici in Apus nu era inca generalizata o asemenea sarbatoare, ci era privita in unele manastiri ca o inovatie; ea a fost stabilita definitiv in Apus abia la 1334.

  • In calendarele celorlalte Biserici Ortodoxe insa, Lunea de dupa Rusalii este numita inca Lunea Sfantului Duh, ca in Penticostar.

 

Frunzele de tei sau de nuc, binecuvântate de Rusalii

Există obiceiul ca în ziua de Rusalii, să se aducă în biserică frunze de nuc sau de tei, simbol al limbilor că de foc, semne ale coborârii Sfântului Duh. Ele sunt binecuvântate și împărțite credincioșilor.

Prezența acestor multe frunze la Sărbătoarea Rusaliilor sunt chipul darurilor Duhului Sfânt, daruri nenumărate, diverse și totuși unitare și unificatoare.

   

  Rusaliile- Moșii de vară

rusaliile-10       În acest an, praznicul Moşilor de Vară (Moşii de Rusalii), sărbătoare cunoscută în tradiţia populară sub denumirea de Moşii de cireşe, este orânduit sâmbătă, 18 iunie. Moşii de vară pe care-i prăznuim în această sâmbătă preced sărbătoarea Rusaliilor.

Porţile cerului au fost deschise timp de 50 de zile

  Tradiţia spune că începând din Joia Mare din Săptămâna Patimilor şi până la Rusalii, cerul, raiul şi iadul sunt deschise. În acest interval de 50 de zile, sufletele rudelor noastre trecute la viaţa veşnică au călătorit libere prin locurile unde au trăit. În Sâmbăta Moşilor de vară, sufletele lor sunt triste deoarece trebuie să se reîntoarcă în lumea de dincolo şi să-i părăsească  pe cei dragi.

  • De aceea, credinţa creştină spune că este bine ca sufletele celor adormiţi să se întoarcă liniştite în mormintele din care au plecat şi să se împace cu această situaţie. De aceea, rudele celor comemoraţi trebuie să le facă pomeni şi să respecte tradiţiile familiei.

Cei trecuţi la viaţa veşnică aşteaptă ofrande

     Din vremuri imemoriale, se crede că la sărbătoarea moşilor, rudele trecute la viaţa veşnică aşteaptă să primească ofrande şi, dacă familia uită sau neglijează să împlinească datina, răposaţii rămân supăraţi. Tradiţia spune că atât în lumea satelor, cât şi în mediul urban ofrandele se împart în special persoanelor sărace şi străinilor şi nu este încurajat schimbul de pomeni între rude.

 Mâncarea de pomană să fie caldă („aburel”)

Din moşi-strămoşi, mâncarea caldă dată de pomană este  bine primită, pentru că mirosul ofranselor calde îi satură pe cei trecuţi la viaţa veşnică.

  • În multe localităţi din Muntenia, credincioşii împlinesc vechile tradiţii, iar masa de pomană caldă se mai numeşte „aburel” sau „aburi”. În acelaşi timp, pomana împărţită pentru sufletele rudelor adormite este pusă în vase de lut noi, cumpărate numai pentru această comemorare.

Ritualul de comemorare şi în cimitire

  Ritualul de pomenire împlinit în biserici se continuă în cimitire:    mormintele sunt curăţate şi împodobite cu flori de tei şi cu frunze de nuc. Credincioşii aprind lumânări şi aceste surse de lumină sunt lăsate să ardă pe parcursul ritualului de pomenire. La mormintele  celor comemoraţi se dau de pomană vase de lut, de porţelan sau de lemn, căni împodobite la toartă cu flori de tei şi umplute cu lapte, cu vin sau cu cireşe.

  • Astfel de  ofrande se mai duc în cimitire şi în ziua următoare, în Duminica Rusaliilor, numită şi Duminica Pogorârii Duhului Sfânt sau a Cincizecimii.

Tradiţiile de comemorare sunt diferite în ţară

 În Prahova se prepară păsat

În diferite localităţi din Prahova se împart căni de lut umplute cu vin şi împodobite la toartă cu flori de trandafir şi de tei.

  • Gospodinele prepară păsat (făină de porumb măcinat mai mare) fiert în lapte). Această ofrandă tradiţională se taie felii, se pune pe frunze de nuc şi se împarte săracilor în cimitir. Totodată, ritualul împărţirii bucatelor se împlineşte şi în familia persoanei comemorate. Gospodinele împart vase cu mâncare, cu păsat, cu vin şi cireşe rudelor şi vecinilor în memoria celor adormiţi.

În Argeş,  gospodarii invită la masă rudele şi vecinii

În satele din judeţul Argeş, gospodarii care fac pomenire pentru cei adormiţi întind masa în curtea casei  şi o împodobesc cu vase pline cu numeroase bucate. Pe lângă bucatele specifice praznicului, în mijlocul mesei se pun grămezi de cireşe, de flori şi de colăcei. Gospodarii învită la masă rudele, prietenii şi vecinii să se ospăteze pentru sufletul celor adormiţi în familia sa.

  • După ce au dat de pomană, gospodarii gustă şi ei din cireşe şi din celelalte bucate. De asemenea, în multe localităţi argeşene, se dau de pomană lumânări aprinse, colaci unşi cu miere, colivă, vase de lut umplute cu lapte sau cu vin, pâine de casă şi mâncare gătită, cireşe, oale mari de lut, pentru ca sufletele morţilor să aibă din ce să bea apă.  După ce au dat de pomană, gospodarii gustă şi ei din cireşe şi din celelalte bucate.

   În localităţile din Ardeal se „ridică” pomeni

    În tot Ardealul se dau de pomană fructe şi colaci. În fiecare familie   „se ridică” pomeniri, adică se face pomenirea tuturor rudelor decedate în familie.

    În Moldova se împart plăcinte

  În Moldova, credincioşii dau de pomană căni şi străchini umplute cu orez cu lapte, cu vin şi cu cireşe, împodobite la toartă cu flori de tei, ca şi în alte zone ale ţării. În acelaşi timp, gospodinele pregătesc pentru Moşii de vară  bucate cu carne de miel, plăcinte cu varză sau cu brânză.

Femeile nu au voie să toarcă

În ziua praznicului, femeile nu au voie să tricoteze sau să toarcă, pentru că toţi colacii daţi de pomană nu vor ajunge la cei pomeniţi, şi „se întorc”  în casa celor care i-au dăruit, spune tradiţia.

Zilele libere de Rusalii

 

pastele-catolic-19Rusaliile vor fi sărbătorite, în 2017, în zilele de 4 – 5 iunie (duminică şi luni).

  • Rusaliile reprezinta o sarbatoare foarte importanta la romani, fapt pentru care autoritatile au stabilit cateva norme importante. Astfel, prima si a doua zi de Rusalii au o semnificatie oficiala inclusiv in Codul muncii si sunt zile libere legale.

  • Sarbatorirea Rusaliilor pica mereu duminica si lunea, ceea ce inseamna ca salariatii care au program obisnuit de lucru, de luni pana vineri, vor beneficia de ziua libera doar la data de 5 iunie.

      În prezent, prima şi a doua zi de Rusalii se numără printre liberele legale incluse în Codul muncii. Din moment ce aceste două zile de sărbătoare pică întotdeauna duminica şi lunea, salariaţii cu program obişnuit vor beneficia de timp liber doar în data de 5 iunie.

      Potrivit Codului muncii, acordarea zilelor libere se face de către angajator, iar prin contractul colectiv de muncă aplicabil (acolo unde este cazul) pot fi stabilite şi alte zile libere. În acelaşi timp, de reţinut este că sărbătorile legale nelucrătoare şi zilele libere plătite stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil nu se includ în durata concediului de odihnă anual.

  • Angajatii trebuie sa mai stie ca legea ce reglementeaza acordarea zilelor libere contine si urmatoarea prevedere: prin contractul colectiv de munca aplicabil pot fi stabilite si alte zile libere, in functie de situatie. Codul muncii prevede si ca sarbatorile legale nelucratoare, dar si zilele libere platite stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil, nu se includ in durata concediului de odihna anual.

  • Cine va avea ghinionul sa lucreze de Rusalii, va avea dreptul la acordarea unor compensatii speciale din partea angajatorului. Acordarea zilelor libere in zilele nelucratoare de sarbatoare legala nu este valabila pentru toti salariatii.

  • Legea este clara si arata ca exista anumite categorii de angajati care trebuie sa lucreze in aceste zile. In schimb, acestia vor beneficia de acele compensatii speciale mentionate anterior.

  • Vizate de cele amintite mai sus sunt unitatile sanitare si unitatile de alimentatie publica, pentru care reprezentantii Guvernului trebuie sa stabileasca programe de lucru speciale. Urmeaza locurile de munca in care activitatea nu poate fi intrerupta din cauza caracterului procesului de productie sau a specificului activitatii.

  • „Salariatilor care lucreaza in unitatile prevazute la art. 140 (n.r. – sanitare si de alimentatie publica), precum si la locurile de munca prevazute la art. 141 (n.r. cele pentru care activitatea nu se poate intrerupe) li se asigura compensarea cu timp liber corespunzator in urmatoarele 30 de zile. In cazul in care, din motive justificate, nu se acorda zile libere, salariatii beneficiaza, pentru munca prestata in zilele de sarbatoare legala, de un spor la salariul de baza ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de baza corespunzator muncii prestate in programul normal de lucru”, se arata in dispozitiile Codului muncii.

  • Angajatorii care nu respecta drepturile prevazute in zilele de sarbatoare legala, risca sa primeasca amenzi cuprinse intre 5.000 si 10.000 de lei.

Cu drag,

 

 

1 Comentariu
  1. Gheorghe Albeanu spune

    Ma alatur si eu ideilor tale pline de har

Lasă un răspuns