pastele catolic
Un milion de creștini catolici din România sărbătoresc duminică Paștele, alături de creștinii ortodocși – Paște fericit, Frohe Ostern, Boldog Húsvéti Ünnepeket, Cestit Velikden, Sretan Uskrs, Buona Pasqua tuturor!
Aproximativ un milion de catolici din România sărbătoresc duminică Paştele, iar sâmbătă noapte vor participa la celebrarea solemnă a Vigiliei Pascale, care exprimă trecerea de la moarte şi păcat la viaţa nouă în Isus Hristos Înviat.
În Sâmbăta Sfântă, Biserica meditează în tăcere şi rugăciune pătimirea şi moartea lui Hristos, iar în cursul zilei nu are loc nicio acţiune liturgică. În schimb, noaptea are loc celebrarea solemnă a Vigiliei Pascale, prin care se exprimă trecerea de la moarte şi păcat la viaţa nouă în Isus Hristos Înviat.
Duminică, 1 aprilie, la Vatican, Papa Francisc va celebra Sfânta Liturghie solemnă a Învierii Domnului în Piaţa Sfântul Petru. După celebrare, Suveranul Pontif, de la balconul central al Bazilicii Vaticane, va rosti Mesajul de Paşte şi va împărţi binecuvântarea Urbi et Orbi (către cetate şi lume).
Paştele credincioşilor catolici: evolutie, semnificaţii pascale şi tradiţii populare
ÎDecalajul dintre cele două sărbători este, cel mai frecvent, de o săptămână. Această diferenţă dintre cele două date ale aceleiaşi sărbători este una din cele mai interesante şi complicate probleme ale creştinismului.
Întrebarea care se pune în mod firesc este de ce Paştele se sărbătoreşte la date diferite, deşi evenimentul sărbătorit este acelaşi – învierea lui Iisus.
Explicaţia diferenţei de data
Protopashiti, alţi creştini din zona Antiohiei, serbau Paştele duminica, dar aveau grijă ca acea duminică să cadă totdeauna în săptămâna azimilor iudaice.
Totodată, cei mai mulţi creştini din Egipt, Grecia şi Apus sărbătoreau Paştele în aceeaşi zi din săptămâna în care a murit şi a înviat Hristos. În vinerea cea mai apropiată de 14 Nisan era comemorată moartea lui Hristos, fiind numită Paştele Crucii. Duminica următoare era sărbătorită Învierea şi cădea totdeauna după 14 Nisan sau după prima lună plină care urma echinocţiului de primavară. Sărbătoarea se numea Paştile Învierii.
Regulile Paştilor, stabilite la Niceea
Pentru a elimina controversele legate de sătrbătoarea Paştilor, în cadrul primului sinod ecumenic de la Niceea, din anul 325, s-a stabilit că Paştile vor fi serbate totdeauna în prima duminică ce cade după prima noapte cu Lună plină de după echinocţiul de primăvară. În acest caz este vorba de coroborarea calendarului solar, în funcţie de care este stabilit echinocţiul de primăvară, cu calendarul lunar, stabilit în funcţie de fazele lunii.
-
dacă data Paştelui, calculată după prima regulă, cade în aceeaşi zi ca şi Paştele evreiesc, atunci Paştele creştinilor trebuie amânat cu o săptămână.
Sinodul de la Niceea a mai stabilit şi că data Paştelui din fiecare an va fi calculată de către Patriarhia din Alexandria, iar aceasta o va comunica, la timpul potrivit, şi celorlalte Biserici creştine.
Schimbarea apărută după introducerea calendarului gregorian
Învierea Domnului a fost sărbătorită peste tot la aceeaşi dată până la introducerea în 1582 a calendarului gregorian în urma reformei efectuate de Papa Grigorie al XIII-lea.
-
Introducerea calendarului gregorian a fost necesară deoarece, în cazul calendarului iulian, anul mediu era mai lung decât anul astronomic, făcând ca echinocţiul de primăvară să se mute înapoi în anul calendaristic.
În Orient, din motive religioase ce au apărut odată cu Marea Schismă din 1054, cele mai multe biserici au refuzat să accepte, sute de ani, calendarul gregorian care este cu 13 zile înaintea celui iulian.
-
Astfel, Răsăritul şi Apusul n-au mai serbat Paştele la aceeaşi dată decât din întâmplare. Catolicii calculează data Paştelui după o formulă de calcul a lunii pline de după echinocţiul de primăvară, în timp ce ortodocşii calculează în funcţie de luna plină astronomică.
În anul 1924 s-a hotărât, la Constantinopol, o adaptare a tuturor Bisericilor Ortodoxe la calendarul gregorian. Nu toate au acceptat, astfel că Patriarhia Ierusalimului, Biserica Ortodoxă Rusă, Biserica Ortodoxă Sârbă păstrează calendarul neîndreptat.
-
Pentru a menţine o unitate ortodoxă în serbarea Paştelui, din anul 1927, s-a decis ca toate bisericile ortodoxe să sărbătorească Paştele după calendarul iulian.
Timp de zece ani de la această hotărâre, românii ortodocşii au serbat Paştele o dată cu romano-catolicii. Ulterior, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis să revină asupra deciziei şi să serbeze Paştele o dată cu ortodocşii care serbează Paştele după calendarul vechi.
-
Vaticanul a recomandat minorităţilor catolice din ţări cu majoritate ortodoxă să serbeze Paştele o dată cu ortodocşii. În România, doar greco-catolicii au respectat această recomandare.
Potrivit calendarelor folosite de Biserica Ortodoxă şi cea Catolică, bazate pe mişcarea lunii, respectiv a soarelui (legată de echinocţiul de primăvară), în următorii 11 ani Paştele va fi sărbătorit după cum urmează:
pastele catolic
Mai exact, din anul 1054, cand s-a produs Marea Schisma a Bisericii crestine, Pastele se sarbatoreste, cu unele exceptii, intotdeauna la date diferite la catolici si ortodocsi – sens în care modul de calculare a datei Pastelui difera.
Calculul zilei de Paşti a iscat divergente încă din primele secole ale creştinismului, când Paştele se sărbătorea în prima duminică cu Lună plină din echinocţiul de primavară.
Deoarece data Paştelui este legată atât de echinocţiul de primavară, cât şi de fazele Lunii, stabilirea acestuia a dus la calcule diverse şi complicate, mai ales că multe oraşe mari, Roma, Alexandria, Antiohia, cu puternice comunităţi creştine, nu luau în considerare aceeaşi zi pentru echinocţiul de primavară.
pastele catolic
Concret, începand din anul 1582, biserica catolica si cea ortodoxa folosesc calendare diferite. Biserica catolica se ghideaza dupa calendarul Gregorian, in timp ce ortodocsii au pastrat calendarul Iulian.
-
Catolicii calculeaza data Pastelui bazandu-se pe luna plina ecleziastică, calculata pe baza unor tabele oranduite de biserica si se bazeaza pe o data fixa pentru echinoctiul de primavara.
-
In opozitie, credinciosii de confesiune ortodoxa sunt ghidati de luna plina astronomică, calculata pe baza datelor astronomice si o data reala – tot din punct de vedere astronomic, a echinoctiului de primavara.
Astfel, cei care au păstrat vechiul calendar, cel Iulian, în vigoare din timpul lui Iulius Cezar, au stabilit ziua Paştelui după acest calendar. Multe state au aderat cu greu la noul calendar Gregorian. Ţările protestante l-au adoptat abia spre 1700. În alte ţări, vechiul calendar a rămas în vigoare până în secolul XX.
-
Bisericile ortodoxe rusă, sârbă, greacă şi română au adoptat noul calendar abia în 1923, dar aceste biserici au decis ca numai sărbătorile fixe (Crăciunul, Boboteaza, Adormirea Maicii Domnului) să fie stabilite după calendarul Gregorian, iar data Paştelui să se stabilească tot după calendarul Iulian, căruia să i se acorde o corecţie de 13 zile. Rezultă calcule complicate, care duc la o diferenţă de până la cinci săptămâni în celebrarea pascală la bisericile romano-catolică şi protestantă, faţă de cea ortodoxă.
Complicaţiile stabilirii datei Paştelui provin din faptul că data lui depinde atât de calendarul lunar (prima duminică cu lună plină), cât şi de cel solar (după echinocţiul de primăvară). Anul lunar având 354 zile, iar cel solar 365, prima zi a calendarului lunar cade mereu în altă zi a calendarului lunar. Diferenţa dintre anul lunar şi anul solar este relativ ciclică (se repetă o dată la 19 ani, dar şi în acest caz pot interveni anumite corecţii). Deci, pentru a afla ziua Paştelui trebuie mai întâi aflate fazele lunii, apoi zilele de duminică.
Sărbătorirea Paştelui la aceeaşi dată de toţi creştinii – evenimentul sărbătorit fiind indiscutabil acelaşi – a preocupat toate confesiunile.
-
Biserica romano-catolică a declarat, prin Conciliul Vatican 2 din 1965, că nu se opune ca sărbătoarea Paştelui să fie fixată într-o duminică anume din calendarul gregorian, cu asentimentul celor interesaţi, mai ales al „fraţilor despărţiţi de Scaunul Apostolic”.
Mai târziu, Secretariatul Pontifical pentru Unitatea Creştinilor a propus ca, începând cu anul 1977, Paştele să se celebreze în a doua duminică din luna aprilie, data care coincide cu ziua răstignirii lui Isus (a doua duminică după echinocţiul de primavară).
-
Bisericile ortodoxe şi-au exprimat public dorinţa ca întreaga creştinătate să sărbătorească Paştele împreună. Totuşi, din cauza unei serii de dificultăţi pastorale, s-a arătat că este nevoie de reflecţii serioase înainte de a lua o decizie definitivă. În aceste împrejurări, Sfântul Părinte a decis ca nici Biserica Catolică să nu schimbe modul de calcul în vigoare.
Până se va ajunge la consensul dorit de ambele biserici, se poate afirma că, indiferent de confesiune, Învierea lui Isus este momentul pe care creştinii din întreaga lume îl sărbătoresc în acelaşi spirit, chiar dacă la date diferite.
SEMNIFICAŢII PASCALE
Paştele se încadrează în modelul preistoric de renaştere simbolică a timpului şi spaţiului prin jertfa divinitaţii adorate, substituită de o efigie, un om, un animal, o păsăre sau un ou pasăre, un arbore sau o plantă alimentară. Însă puţini se mai gândesc acum la faptul că, în diverse forme, sărbătoarea a preexistat creştinismului. Deosebirea fundamentală între creştinism şi alte tradiţii religioase constă în faptul că jertfa – prin substituţie – a zeului precreştin a fost înlocuită cu jertfa Domnului Iisus, săvârşită o singură dată, pe Golgota, în numele tuturor oamenilor şi reactualizată ritual, la aceeaşi dată şi în fiecare an, de credincioşi.
Pe Drumul Crucii
pastele catolic
Timpul ritual, parte componentă a ciclului pascal, se degradează neîncetat în Săptămâna Patimilor, când se deschid mormintele şi se întorc spiritele morţilor la Joimari, iar Iisus este trădat, chinuit, umilit şi omorât prin răstingire. După trei zile de haos şi întuneric, în care omenirea a rămas fără protecţie divină, urmează miracolul Învierii Domnului din noaptea Paştelui şi actele de purificare din Săptămâna Luminată, care readuc echilibrul şi armonia.
Bucuria Paştelui este precedată de Săptămâna Mare, timp contractat în care se sublimează, în denii, tot ce a făcut Mântuitorul pe Pământ. După cele 40 de zile de post, reculegere şi rugăciune, credincioşii încep să „urce” cele şapte trepte ale ultimelor zile ale lui Hristos-Omul. Fiecare zi din Săptămâna Patimilor înseamnă un pas pe drumul lui Iisus spre Răstignire şi Înviere.
pastele catolic
Luni este pomenit Iosif Patriarhul şi este prezentată pilda smochinului neroditor pe care Iisus l-a uscat într-o clipă.
„Şi văzând un smochin lângă cale, S-a dus la el, dar n-a găsit nimic în el decât numai frunze, şi a zis lui: De acum înainte să nu mai fie rod din tine în veac! Şi smochinul s-a uscat îndată.” (Matei 21, 19)
Prin această pildă, Iisus se adresează atât poporului ales, cât şi tuturor oamenilor, care sunt avertizaţi astfel să folosească într-un mod cât mai roditor timpul vieţii lor dat de Dumnezeu.
Marţi, când Hristos a ţinut predica de pe Muntele Măslinilor, prevestind distrugerea Templului din Ierusalim, evenimentele lumii viitoare şi propria sa Înviere, ne aducem aminte de cele zece fecioare, cinci nebune şi cinci înţelepte.
pastele catolic
Miercuri denia îl pomenește pe Iuda, apostolul devenit vânzător, care se gândește să-l trădeze pe Învățător, dar și pe femeia desfrânată devenită mărturisitoare, care-i spală picioarele lui Iisus cu lacrimile ei pline de căință și îl unge cu mir.
-
În această zi, după ungerea cu mir din Betania, urmeazăodihna Domnului. În niciuna din cele patru evenghelii sinoptice nu se află nici o referire la faptele lui Iisus din această zi. Se ţine post cu mâncare uscată iar la biserică se face slujba de denie.
Joia Mare este ziua în care a avut loc Cina cea de Taină şi vânzarea lui Isus de către Iuda. Hristos s-a pregătit pentru moarte şi Înviere, oferind ucenicilor trupul şi sângele lui, pâinea şi vinul mântuirii. Este cea mai importantă denie, când credincioşii se roagă şi priveghează, ascultând citirea celor 12 Evanghelii.
Ca obiceiuri și tradiții, în cele mai multe locuri, Joia Mare este ziua în care se roșesc ouăle. Ouăle nu se vopsesc în Vinerea Mare
-
Se spune că ouăle înroşite în Joia Mare nu se strică tot anul. Gospodinele care nu au înroşit ouă în Joia Mare trebuie să facă acest ritual sâmbătă, înaintea Paşteluişi în niciun caz în Vinerea Mare. În această zi se spune că nu se face nimic pentru spor, deoarece nu rodeşte, pentru că Hristos a murit. Or, oul este un simbol al rodirii perpetue şi al formei rotunde aproape perfecte.
Tot în Joia Mare se ține post cu mâncare uscată, la biserici nu se mai trag clopotele, ci doar se bate toaca, iar creştinii care s-au spovedit se împărtăşesc.
În Vinerea Mare, numită și Vinerea Neagră, cea mai tristă dintre tristele zile ale pătimirii Domnului, rememorăm aducerea la judecată, batjocorirea, schingiuirea, răstignirea, moartea și îngroparea lui Iisus.
Vinerea Neagră este ziua în care Hristos a fost răstignit, pe muntele Golgota. El se ruga în grădina Ghetsimani când a fost prins, arestat, judecat, bătut şi batjocorit. Şi-a purtat pe umeri crucea, până în vârful muntelui Golgota, unde a fost răstignit între doi tâlhari.
pa
stele catolic
Seara, când a şi fost aşezat în mormânt, în biserici se oficiază Denia Prohodului, slujba de înmormântare. Credincioşii dau ocol bisericii de trei ori. Sfântul Epitaf, o bucată de pânză pe care este brodată scena uneia dintre minunile înfăptuite de Iisus, este pus pe Sfânta Masă, care simbolizează mormântul lui Iisus şi pe sub care trec credincioşii înclinându-se.
-
În ziua Vinerii Mari, tradiția ne mai spuneca este bine să se țină post negru. În același timp credincioșii, care nu pot, totuși, posti negru, nu trebuie să mănânce urzici, iar în mâncare nu se pune oțet, deoarce lui Iisus i s-a dat să bea oțet după ce a fost biciuit.
pastele catoli
Sâmbăta Paştelui este zi de odihnă. Trupul lui Hristos a stat în mormânt întreaga zi. În această zi se ţine post cu mâncare uscată iar bătrânii şi cei bolnavi au dezlegare la pâine şi apă după apusul soarelui. În toate bisericile se aprind luminile, pentru că vine vremea ca toţi credincioşii să se pregătească pentru veghea din noaptea Învierii. Piatra mormântului lui Iisus a fost dată de-o parte, iar Hristos a Înviat din morţi şi s-a arătat viu ucenicilor şi Mariei.
Ca obiceiuri românești și tradiții, în Săptămâna Mare, e bine ca toţi credincioşii să ierte şi să se împace cu toţi cei cu care au fost în duşmănie.
În biserici se face slujba Sfintelor Paşti. Sunt sfinţite pasca, ouăle roşii şi celelalte bucate, pentru că postul de aproape şapte săptămâni a luat sfârşit. Credincioşii iau lumină din lumină şi rostesc împreună „Hristos a Înviat!” şi răspund „Adevărat a Înviat!”.
pastele catolic
Pregătirea pentru Paşte a început la credincioşii catolici cu Postul Paştilor, care este rânduit pentru curăţirea sufletului prin rugăciune, spovedanie şi împărtăşirea cu Sfintele Taine.
În Săptămâna Mare, catolicii au propriul lor ritual. La slujba religioasă, participarea este obligatorie. Se cântă imnuri, se pun întrebări şi se citesc pasaje din Biblie. La sfârşit, participanţii sunt împărtăşiţi cu ostie (pâine nedospită) şi se practică „procesiunea”, înconjurarea bisericii de către preoţi şi credincioşi.
Sâmbătă, înainte de Înviere, se obişnuieşte sfinţirea unui coşuleţ cu ouă roşii, cozonac, carne de miel şi vin.
Lumina Învierii
pastele catolic
În noaptea de sâmbătă spre dumincă este Învierea. La miezul nopţii, creştinii cântă împreună cu preoţii „Hristos a Înviat!”. Slujba de Înviere se încheie dimineaţa, dar cei mai mulîi dintre creştini pleacă după ce au luat Lumina.
De la slujbă, creştinii trebuie să plece cu lumânarea aprinsă şi să meargă aşa cu ea pănă acasă, unde, după ce fac semnul Crucii, o sting în pragul de sus al uşii de la intrarea în casă. Gestul simbolizează lumina care ne luminează pe noi şi spaţiul în care trăim.
Lumânarea de la Înviere se ţine în casă şi se aprinde la nevoie, când creştinul se roagă pentru ceva special, pentru diferite trebuinţe.
Duminică dimineaţa, înainte de micul dejun, toţi membrii familiei se spală pe faţă cu apa în care a fost pus un ou roşu şi un ban, eventual de argint, pentru a fi sănătoşi tot anul şi a nu duce lipsă de nimic(simboluri ale sănătăţii şi belşugului). Duminică, vine Iepuraşul care aduce daruri pentru copii. Cei mici primesc hăinuţe noi pe care le poartă în ziua de Paşte.
Obiceiuri de Paşte la credincioşii catolici
Împodobirea brazilor şi stropitul de Paşte
În anumite zone din Transilvania, în Sâmbăta Patimilor, băieţii împodobesc brazii cu panglici colorate, iar seara, la lăsarea întunericului, tinerii se strecoară în curţile fetelor de măritat şi le agaţă în brazii la poartă. Fetele, care l-a rândul lor pândesc la ferestre, ştiu pe cine vor răsplăti la stropit, în prima şi a doua zi de Paşte. După numărul de crenguţe primite, fetele din sat ştiu care are cea mai mare trecere la băieţii din comunitate. Pentru copiii din riturile romano-catolice, reformate şi evanghelice, de Paşte vine Iepuraşul care ascunde ouăle colorate prin curţile caselor. Astfel că, în dimineaţa primei zile a Paştelui, cei mici încep goana după găsirea ouălor colorate, pentru a-şi umple coşuleţele.
Paştele este însoţit de o mulţime de obiceiuri şi simboluri, dar cel mai cunoscut obicei la germani şi maghiari, pe lângă încondeiatul ouălor roşii sau a modernului iepuraş, este cel al mersului cu stropitul sau udatul. Obiceiul îşi are originea în perioada precreştină, ca simbol al vieţii şi fertilităţii, şi în amintirea faptului că evreii i-au stropit cu apă pe adepţii lui Iisus care aduceau vestea Învierii.
-
La inceput, stropitul se facea cu apa, ulterior este folosit prafumul. Apa este simbolul purificarii inca din precrestinism, si pentru faptul ca apa provine din fantani a aparut impodobitul cu oua a fantanilor din satele populate de nemti. Stropitul este practicat de popoarele cu origine germanica in amintirea zeitei fertilitatii si a primaverii. Aceasta zeita se numea „Ostera”, denumire din care provine si „Ostern” – Paste.
pastele catolic
Obiceiul stropitului se păstrează azi mai mult în mediul rural, cu trecerea timpului el modernizându-se. Dacă în trecut se folosea apa, astăzi se foloseşte parfum sau apă de colonie. Băieţii adunaţi în grupuri merg la fete acasă a doua zi de Paşte, unde întreabă părinţii fetelor dacă primesc cu udatul, în timp ce rostesc o poezie, care diferă de la o regiune la alta a Transilvaniei. Tinerii stropesc fata cu parfum, după care sunt cinstiţi cu ouă roşii, băutură şi prăjituri. La comunitatea germană de religie romano-catolică, şi bărbaţii căsătoriţi pot să stropească femeile şi fetele. Au prioritate rudele sau persoanele cu care există relaţii de prietenie. Pentru germanii catolici, stropitul simbolizează dorinţa de bunăstare şi beatitudine.
Cel mai răspândit obicei creştin de Paşte este vopsirea de ouă roşii, a căror prezenţă este obligatorie pe masa de Paşti, deşi în prezent se vopsesc ouă şi de alte culori (verzi, albastre, galbene etc.). În folclorul românesc există mai multe legende creştine care explică de ce se înroşesc ouă de Paşte şi de ce ele au devenit simbolul sărbătorii Învierii Domnului. Una dintre ele spune că Maica Domnului, care venise să-şi plângă fiul răstignit, a aşezat coşul cu ouă lângă cruce şi acestea au fost înroşite de sângele care picura din rănile lui Iisus.
Cu ocazia sărbătorilor pascale, gospodinele prepară şi alte mâncăruri tradiţionale: pască, drob, cozonac.
“Hristos a Inviat!” si Sarbatori Pascale Fericite tuturor celor care sarbatoresc Pastele Catolic!
pastele catolic
Minunea Invierii Domnului sa dainuie in inimile voastre, sa va lumineze viata si sa va aduca renasterea credintei, sperantei, bucuriei cu bunatate si caldura in sufletele voastre!
Mireasma Sarbatorilor Pascale sa fie un moment unic de întoarcere spre armonie, iertare, speranta si toleranta.
Fie ca sfanta sarbatoare a Invierii Domnului sa-ti aduca cele patru taine divine: incredere, lumina, iubire si speranta.
Pentru a intelege sacrificiul suprem trebuie doar sa fim mai buni, mai iertatori, mai intelepti, mereu cu lumina in suflet, ganduri si simtiri.
Sarbatoarea Sfanta a Invierii Domnului sa reverse asupra voastra sanatate, belsug si bucurii, iar Lumina din Noaptea Sfanta sa va ridice sufletele spre noi trepte spirituale si sa va calauzeasca pasii pe drumul vietii.
Mantuitorul Hristos a avut o cruce de lemn si o inima de aur. Azi multi vrem cruci de aur si inimi de lemn. Fie ca in clipa vestirii, intr-un glas al Invierii Celui fara de moarte, sa renasca si puterea noastra de a iubi si a ierta.
Invierea Domnului sa va sporeasca sanatatea si belsugul, sa va implineasca gandurile si sperantele. Lumina sfanta a Invierii sa coboare in sufletele si in inimile voastre. Un Paste fericit!
Sarbatorile pascale sa va aduca multa sanatate, pace si liniste si sa vi se indeplineasca toate dorintele!
pastele catolic
Cu drag,
Echipa comunitatea-spirituala.ro
paste fericit
Paste fericit
MulÈumesc frumos la fel Èi dvs
PASTE FERICIT !!!