Moș Nicolae – tradiție, obiceiuri și file de poveste

    Cunoscut şi sub denumirea de San Nicoară, Sfântul Nicolae este sărbătorit de toţi creştinii pe data de 6 decembrie şi este unul dintre cei mai îndrăgiţi şi cunoscuţi sfinţi.

    Seara de 5 decembrie este așteptată cu nerăbdare de copii, deoarece este seara în care știu că vor fi vizitați de Moș Nicolae, care le va lăsa un dar în ghetuțe. Darurile sunt pentru cei cuminți. Pentru copiii neascultători, Moș Nicolae are pregătită câte o nuielușă, pentru a-i atenționa să fie cuminți și ascultători. Prima sărbătoare de iarnă este Sfântul Nicolae, aşteptat de toţii creştinii în dimineaţa zilei de 6 decembrie.

     În această zi este obligatoriu să respectăm cu sfinţenie tradiţiile şi obiceiurile din bătrâni pentru a avea spor în tot ceea ce vom face la anul. În rândurile de mai jos veţi găsi cele mai importante obiceiuri de Sfântul Nicolae.

1. Trebuie să dăruim şi săracilor

Crescut în spiritul poveței creștine „sa împarți averea săracilor”, Sfântul Nicolae şi-a dat întreaga moștenire pentru a-i ajuta pe nevoiași

2. Copii neascultători primesc nuieluşă, iar cei cuminţi dulciuri şi fructe

Nicolae, ajuns, episcop de Myra este îngrijorat de o posibilă ruptură în Biserica pe care o conducea, iar pentru că responsabil ar fi fost ereticul Arie, ia dat o palmă. Astfel, potrivit bisericii, de la palma Sfântului Nicolae a rămas obiceiul ca, pe 6 decembrie, cei neascultători sa fie loviți cu nuielușa în semn de avertisment. Tot tradiția spune că nuielușa cu care este lovit neascultătorul trebuie să fie de măr, iar după aceea trebuie să fie pusă în apă. Dacă va înflori pana la terminarea anului, noul an va fi roditor şi plin de satisfacţii.

Sfântul vine doar iarna, pentru că îşi scutură barba

În data de 6 decembrie este obligatoriu să ningă, deoarece tradiţia spune că Moşul îşi în această zi îşi scutură barba şi astfel începe să ningă. Dar dacă nu ninge înseamnă că Sfantul Nicolae a întinerit.

În unele regiuni Moş Nicolae se sărbătoreşte pe 5 decembrie

În alte regiuni din ţară, fetele se adună în ajunul sărbătorii pentru a face plăcinte, iar seara, la ora nouă fix, flăcăii năvălesc peste ele şi petrecerea începe, astfel mai devreme.

Nu se mai pot face vrăji sau alte practici cu magie

Ziua de 6 decembrie încheie ciclul de sărbători şi practici magice care se fac de la începutul anului şi până la sfârşitul lunii noiembrie, mai exact până de Sfântul Andrei.

•    Una dintre cele mai cunoscute legende despre Moș Nicolae este povestea celor trei fete sărace, care neavând zestre, nu puteau să se căsătorească și urmau să fie vândute de tatăl lor unor bărbați înstăriți. Se spune că Sfântul Nicolae, aflându-le durerea, le-a aruncat fiecăreia pe geam, într-o noapte, câte un săculeț de bani. Săculeții au căzut fie în ciorapii puși la uscat, fie în ghete. De aici este obiceiul ca darurile de Moș Nicolae să fie puse în ghetuțe. 

• În tradițiile românești, Moș Nicolae apare pe un cal alb, ajută văduvele, orfanii și fetele sărace, este stăpânul apelor și salvează corăbierii de la înec, apără soldații pe timp de război, motiv pentru care este invocat în timpul luptelor.

   De asemenea, există obiceiul să se pună în apă crenguțe de pomi fructiferi în casă, lângă icoane, care să înflorească de Anul Nou. În funcție de crenguța care a înflorit, se așteaptă recolta de fructe în noul an.

Copiii neascultători primesc de la Moș Nicolae câte o nuielușă

În nopțile sfinte de sărbători, când, preț de o secundă, se deschid cerurile și pentru noi, muritorii, se spune că Moș Nicolae poate fi văzut stând de-a dreapta lui Dumnezeu.

Există obiceiul, la sate, ca în ziua de Sfântul Nicolae, feciorii să se organizeze în cete și să-și aleagă gazda unde vor merge pentru repetițiile colindelor de Crăciun și de Anul Nou.

Legenda lui Moș Nicolae s-a răspândit în toată lumea și a luat caracteristicile fiecărei țări.

   – În Europa, în secolul al XII-lea, ziua Sfântului Nicolae a devenit ziua darurilor și a activităților caritabile.

În regiunile romano-catolice din sudul Germaniei, precum Bavaria, Sfântul Nicolae (Sankt Nikolaus) își face apariția sub înfățișarea unui episcop, cu o lungă barbă albă și baston episcopal. Înaintea acestui eveniment, casele trec printr-o curățenie generală, iar copii își șterg și își lustruiesc încălțămintea. În seara dinaintea sosirii Sfântului Nicolae, copiii lasă pe tăvi sau în încălțăminte scrisori în care descriu ce își doresc, împreună cu morcovi sau alte bunătăți pentru măgarul sau calul alb al sfântului. Acestea sunt așezate în afara casei sau în interior, sub pat, lângă șemineu sau pe un pervaz, în speranța că vor fi găsite de Sântul Nicolae. În timpul nopții, sfântul merge din casă în casă, având asupra lui o carte în care sunt scrise faptele copiilor. Dacă aceștia au fost buni, primesc în pantofi sau pe tăvi fructe, nuci și dulciuri iar dacă au fost răi, sunt răsplătiți cu cartofi, cărbuni sau nuiele.

În unele districte nemțești, 12 tineri îmbrăcați în paie și având măști care reprezintă animale, dansează în urma Sfântului Nicolae, sunând din tălăngi. După ce oferă daruri fiecărei case în parte, tinerii dau gazdele afară, făcându-se că le bat, un fel de pedeapsă simbolică pentru eventualele rele săvârșite.

Copiii din Franța, în ajun, lasă pentru Moș Nicolae un pahar de vin, iar pentru măgărușul lui morcovi și puțin zahăr. În ziua de 6 decembrie, ei primesc ciocolată, turtă dulce, fructe și trimit scrisori rudelor pentru a le ura sărbători fericite.

   Îndeosebi în regiunile din estul Franței, cei mici știu că Moș Nicolae vine călare pe un măgăruș, alături de Pere Fouettard (Moș Nuielușă), înveșmântat în negru.

   Dacă Moș Nicolae lasă daruri copiilor buni, Pere Fouettard este cel care-i mustră pe copiii care n-au fost cuminți, cu o nuielușă.

    În Olanda, la jumătatea lunii octombrie, televiziunea olandeză transmite în direct sosirea oficială în țară a Sfântului Nicolae și a ajutorului său, Zwarte Piet. Sfântul vine, an de an, pe un vas cu aburi care ancorează de fiecare dată în portul altui oraș sau sat. Purtând hainele tradiționale de episcop, Sfântul Nicolae (Sinterklaas), sosește în centrul localității pe un cal alb și este întâmpinat de către primar. Cu această ocazie are loc o paradă care îl poartă pe sfânt pe străzile întregii localități. Sfântul Nicolae sau Sinterklaas își face apariția cu câteva săptămâni mai devreme față de 6 decembrie pentru a verifica dacă toți copiii s-au purtat bine. Împreună cu Zwarte Piet, el vizitează școli, spitale, magazine și case. În această perioadă, brutăriile scot pe piață “speculaas”, niște prăjiturele aromate specifice sfântului. La fel ca și în alte țări, copiii își pregătesc în ajunul zilei de Sfântul Nicolae pantofii, în care pun bilețele cu darurile preferate și lasă un morcov, niște fân sau o farfurioară cu apă pentru calul sfântului. A doua zi dimineață, ei găsesc în încăltăminte monede de ciocolată, dulciuri și cadouri. Cei obraznici primesc în dar cărbuni sau mici săculeți cu sare. În Olanda, pe vremuri, copiii își primeau cadourile numai în saboți de lemn iar în mănăstirile-școală, tinerele eleve își agățau șosetele la ușă, cu bilete pentru Sfântul Nicolae în care își lăudau cumințenia, iar dimineața le găseau pline cu fructe glasate sau bomboane.

În Belgia și Luxemburg, copiii își așează ghetuțele în fața ușii și, la fel ca micuții francezi, pregătesc un pahar de vin pentru moșul, morcovi și zahăr pentru calul lui. Odată cu Moș Nicolae, la fel ca și în alte țări europene, copiii îl așteaptă și pe însoțitorul său, Hoseker.

Moș Nicolae este foarte iubit de copiii din Austria, care-l știu ca pe un bătrân înveșmântat asemenea unui episcop, cu o carte mare în care îngerii au scris toate faptele celor mici și călătorește alături de Krampus, care ține în mână o nuia cu care-i amenință pe micuții care nu au dat ascultare părinților.

Copiii din Italia așază pe o farfurie, în ajun, scrisorile în care-și notează dorințele, promițându-i lui Moș Nicolae că vor fi cuminți în anul care va veni. A doua zi, în locul scrisorilor, găsesc dulciurile lor preferate. Tot în Italia, există tradiția numită Rito delle nubili (ritualul celor necăsătoriți). Tinerele fete care au nevoie de ajutor înainte de a se mărita primesc daruri în amintirea sfântului care a ajutat trei fete sărace să se căsătorească, oferind fiecăreia câte o punguță cu galbeni.

În Cehia, odată cu cadourile constând din mere, nuci, dulciuri și jucării, Moș Nicolae le aduce copiilor neascultători în încălțări cartofi și bucăți de cărbune.

În nordul și partea centrală a Croației, Moș Nicolae (Sveti Nikola) aduce cadouri pe 6 decembrie, cu ocazia zilei sale consacrate. În seara dinainte, copiii își lustruiesc încălțămintea și o așează pe pervazurile ferestrelor, pentru a fi umplută cu daruri, dulciuri și fructe de către generosul Moș.

În Polonia, Moș Nicolae este o personalitate extrem de divinizată și respectată. Îmbrăcat în haine episcopale și purtând bastonul episcopal, el coboară din ceruri cu ajutorul unui înger și colindă întreaga țară pe jos sau purtat într-o trăsură trasă de un cal alb. Odată intrat într-o casă, Moș Nicolae ascultă cu îngăduință rugămințile copiilor. El îi ceartă sau îi laudă, după cum este cazul, și le dăruiește apoi icoane, mere roșii, portocale și ”pierniki” (prăjiturele sfinte, făcute cu miere și mirodenii). Dacă nu își face apariția în persoană, el își lasă darurile sub pernele copiilor care dorm sau le pune în pantofii lustruiți special pentru acest eveniment.

În unele orașe și sate din Slovacia, Moș Nicolae, sau Svaty Mikulas, sosește într-o trăsură trasă de un cal. Copiii nerăbdători să îl vadă ies pe stradă, cântă și dansează. În unele regiuni, Moșul vizitează copiii acasă. În ajun, copiii își așează încălțările lustruite pe pervazul ferestrei sau în pragul ușii, sperând să le găsească dimineața încărcate cu daruri. În unele școli are loc sărbătoarea „Mikul Mail”, în cadrul căreia copiii își dăruiesc unul altuia mici cadouri.

În Slovenia, în seara anterioară zilei de Sântul Nicolae, copiii își așează încălțămintea afară, în fața ușii, așteptând să o găsească a doua zi încărcată de fructe, bomboane, monede și mici jucării. Cel care îl însoțește pe Moș Nicolae, numit Parkel, pune în încălțările copiilor obraznici cărbuni și cenușă.

În Spania, tradițiile de Moș Nicolae includ un foarte tânăr ”episcop copil”, de obicei, având între trei și șase ani, și un grup de bărbați numiți ”auroros”, care cântă orații. Bărbații adună colecte care sunt apoi dăruite de către preot sau ”episcopul copil”. Copilul poate fi escortat de colegii de clasă, poate călări un mic cal sau prezidează, împreună cu preotul și profesorul, o masă la care se servesc fructe uscate, nuci și prăjiturele.

• Sfântul Nicolae este foarte popular în Spania, fiind patronul multor lăcașe de cult. Oamenii practică obiceiul „caminata” constând dintr-un lung drum parcurs pe jos (pelerinaj) la o biserică a Sfântului Nicolae, timp de trei zile de luni, succesive. Înaintea fiecărei slujbe zilnice au loc rugăciuni speciale ale unor persoane care caută ajutor. Aceste rugăciuni încep cu o invocație, continuă cu un imn, un psalm și o citire a scripturilor. Slujba se încheie cu o litanie a Sfântului Nicolae, cu rugăciunea „Tatăl nostru” și o altă rugăciune urmată de un imn. Aceste slujbe sunt preferate în special de femei, mai ales în perioadele în care trec prin dificultăți financiare.

Înaintea zilei de Sfântul Nicolae (Szent Mikulás), copiii din Ungaria își lustruiesc pantofii cei mai buni și îi așează pe pervaz pentru a fi umpluți de darnicul Moș. El vine în case cu un sac plin de cadouri și o carte mare în care sunt scrise faptele bune și rele ale copiilor. Dimineața, copiii găsesc în pantofi bomboane, portocale, nuci, mere, ciocolată și mici cadouri. Copiii obraznici primesc nuiele aurii și linguri de lemn.

• În Scandinavia, cu mult timp în urmă, Odin, zeul suprem, le aducea daruri copiilor, iar celor din nordul Germaniei, Zeul Thor. Acesta conducea o caleaşcă trasă de două capre, Cruncher şi Cracker. La creştinii din Ghana, Moşul vine din junglă, iar în Hawaii, cu barca. Sania trasă de reni este încărcată cu daruri pentru copiii din Danemarca, stelele dăruiesc cadouri copiilor din Polonia, iar în Ungaria, îngerii le aduc celor mici bomboane şi nuieluşe. O cămilă tânără îl ajută pe Moş în Siria, iar la noi, copiii cuminţi primesc daruri, însă cei neascultători, nuieluşe.

     Multe ţări şi-au păstrat propriile obiceiuri şi tradiţii de Sfântul Nicolae. Copiii tuturor ţărilor creştine au fost învăţaţi că în noaptea de 5 spre 6 decembrie Sfântul Nicolae vine cu daruri. Când pe teritoriul Statelor Unite ale Americii au început să se așeze imigranții din țările germanice și nordice, imaginea Sfântului Nicolae, Sinterklaas cum îl numeau olandezii, s-a schimbat încet, transformându-l în Santa Claus.

      Când ninge pe data de 6 decembrie se spune că Moşul îşi scutură barba şi iarna poate să înceapă.

   Aceasta este ziua în care binele învinge, prin credinţă, răul, iar în popor este numită Sânicoara. Oamenii se gândesc deja la Ignat şi la Sărbătoarea Crăciunului. Pregătirile încep.

La mulți ani sărbătoriților din această sfântă Zi!