MĂRȚIȘORUL la români – simbol, legendă și tradiții

23

MARTISORUL la romani

– simbol, credinta, legenda si traditii

martisorul

martisorul 

         Mărţişorul a fost conceput ca o amuletă legată cu un şnur împletit din două fire-unul alb (simbolizând divinitatea, sănătatea, puritatea sufletească şi împlinirea) şi unul roşu (ca simbol al dragostei pentru frumuseţile eterne ale vieţii : prietenia, fidelitatea şi onoarea).

         În tradiţia populară, cele două culori (alb şi roşu) din care se împleteşte şnurul cu care se leagă mărţişorul-talisman reprezintă şi cele două anotimpuri de bază (iarna şi vara), în timp ce primăvara şi toamna sunt considerate doar anotimpuri de trecere.

Legendele românilor despre Mărţişor

        Printre legendele semnificative ale românilor, referitoare la obiceiurile moştenite de la strămoşii noştri, alături de “Mioriţa”, regăsim şi legenda despre “Baba Dochia”, care spune că firul Mărţişorului este o funie de 365 sau 366 de zile şi ar fi fost tors de Baba Dochia în timp ce-şi urca turma la munte. Ca şi ursitoarele care torc firul vieţii copilului la naştere, tot aşa Dochia torcea firul anului primăvara, la 1 martie, când se năştea acest anotimp calendaristic.

martisor-35

  • La geto-daci, Anul Nou începea la 1 martie, iar calendarul lor popular avea doar două anotimpuri:vara şi iarna, pentru că primăvara şi toamna erau considerate anotimpuri de trecere.

Pentru strămoşii noştri, Mărţişorul era un talisman

           Pentru strămoşii noştri, Mărţişorul avea rolul de talisman şi era oferit de Anul Nou (la 1 martie) persoanelor apropiate împreună cu urări de bine, sănătate, bucurii şi dragoste. Mărţişorul lor era confecţionat dintr-o monedă găurită legată de un fir împletit care  se purta la gât, până când persoana care l-a purtat vedea un pom  înflorit. Atunci, mărţişorul se lega de ramurile acelui pom şi se credea că Noul An va fi la fel de frumos pentru cel care l-a purtat, ca şi pomul înflorit.

Legenda Soarelui travestit 

martisorul-33

           În legătură cu venirea primăverii, o legendă spune că Soarele a coborât pe Pământ travestit într-o fată foarte frumoasă. Dar un zmeu a furat-o şi a închis-o în palatul lui. Atunci, întregul univers  s-a  întristat: păsările nu mai cântau, copiii nu mai erau veseli şi nu se mai jucau, toată lumea era mâhnită. Văzând câtă tristeţe se abătuse în jurul său fără Soare, un tânăr curajos a plecat să găsească palatul răpitorului. Abia după un an, voinicul a descoperit palatul zmeului, a eliberat-o pe fată şi l-a chemat pe răpitor la luptă dreaptă.

              Tânărul a ieşit învingător şi a eliberat-o pe fată. La scurt timp, Soarele s-a ridicat din nou pe cer şi a luminat pământul. Atunci a venit primăvara, oamenii şi-au recăpătat optimismul şi veselia. Numai voinicul  zăcea în palatul zmeului, după luptele grele pe care le purtase cu acesta. Tot sângele cald i s-a scurs pe zăpadă şi tânărul a rămas  fără suflare. În locurile în care zăpada s-a topit, au răsărit ghioceii, vestitorii primăverii.

  • Legenda spune că, de atunci, lumea cinsteşte memoria tânărului curajos legând cu o aţă două flori: una albă, alta roşie.

Culoarea roşie simbolizează dragostea pentru frumos şi aminteşte de curajul tânărului, iar culoarea albă este simbolul dragostei pentru ghiocel, prima floare de primăvară.

martisorul-2

Semnificaţiile Mărţişorului  în trecut

În trecut, în mediul rural, şnurul mărţişorului era împletit din lână, de mamele care aveau copiii mici.

  • De şnur, ele înnodau o monedă de argint sau de aur, pe care o legau de mâna copilului. Ritualul era respectat în fiecare primăvară, pentru că fiecare mamă era convinsă că această amuletă îl apără pe odorul ei de boli şi de necazuri, că va fi sănătos, precum argintul sau aurul, şi roşu la faţă ca şnurul amuletei.

         Totodată, în unele zone, Mărţişorul era purtat la gât de fete pentru a nu fi arse de soare în timpul arşiţei, iar purtătoarea acestui talisman repeta periodic zicala: „Cine poartă Mărţişoare/ Nu va fi pălit de soare”. 

       Mărţişorul era purtat la reverul hainei sau la gât cu demnitate, chiar de persoanele care deţineau o funcţie în comunitatea locală; obiceiul era respectat cu sfinţenie de autorităţile locale. În acest fel, spune tradiţia, liderii locali atrăgeau norocul şi belşugul în zona geografică respectivă.

  • În acelaşi timp, se credea că Mărţişorul purtat de lideri alunga seceta şi calamităţile naturale în localităţile conduse de aleşii locali.

      Fetele purtau (şi mai poartă) Mărţişorul până la sfârşitul lunii martie sau până la întoarcerea păsărilor călătoare. Atunci, ele agăţau amuleta într-un pom fructifer, pentru ca acesta să aducă în familia tinerei care l-a purtat o recoltă bogată, iar fata care l-a dăruit pomului să fie sănătoasă şi să aibă spor în tot ce întreprinde. Cu banul de argint, desprins de pe şnur, fetele cumpărau caş, pâine şi vin roşu – alimente benefice pentru sănătate. Fetele erau convinse că vor avea faţa curată precum caşul, rumenă ca pâinea, iar „bujorii din obrăjori” vor fi asemenea vinului, leac de viaţă lungă.

Pentru George Coşbuc, mărţişorul era un odor religios

           Referindu-se la această tradiţie, poetul George Cosbuc explica într-un studiu al său de ce trebuie să purtăm mărţişorul : „ Scopul purtării mărţişorului este să fii aproape de Soare, purtându-i cu tine chipul cu acelaşi rost, cum purtăm noi o cruce ori un chip al lui Hristos în sân. Printr-asta te faci prieten cu Soarele, ţi-l faci binevoitor să-ţi dea ce-i stă în putere : mai întâi frumuseţe ca a lui, apoi veselie şi sănătate, cinste, iubire şi curăţie de suflet”. În acelaşi studiu, poetul face referire la puterea tămăduitoarea a acestui obiect, comparat cu odoarele religioase:  “Ţăranii pun copiilor mărţişoare ca să fie curaţi ca argintul şi să nu-i scuture frigurile, iar fetele zic că-l poartă ca să nu le ardă soarele şi cine nu le poartă are să se ofilească. Tradiţia populară spune că mărţişorul trebuie purtat ca un odor sfânt şi, în nici un caz, nu trebuie considerat podoabă sau o jucărie”. 

 

Mărţişorul atrage sporul şi sănătatea

          Mărţişorul este un mesager al bucuriei, al dragostei de viaţă, un simbol norocos prin care noi, oamenii, îmbrăţişăm renaşterea naturii odată cu venirea primăverii.

 

martisorul-3

         În unele zone geografice, Mărţişor este denumirea populară a lunii martie. În vechime, atunci se deschidea anul agrar. De-a lungul timpului, Mărţişorul era purtat în orice comunitate, pentru a atrage sporul, sănătatea şi buna înţelegere între membrii acelei localităţi.

Mărţişorul este asociat cu bucuria şi preţuirea sinceră

          Semnificaţia Mărţişorului rămâne asociată cu bucuria venirii primăverii, cu sentimentul de preţuire şi de prietenie sinceră al celui care-l dăruieşte unei persoane pe care o iubeşti.

martisorul-4

Mărţişorul, un simbol al iubirii

         De-a lungul veacurilor, Mărţişorul rămâne un simbol al iubirii pentru cele mai dragi persoane din viaţa noastră, dar şi al bucuriei pentru întâlnirea cu anotimpul îndrăgit – primăvara.

Tradiţia Mărţişorului în ţara noastră  

          În vremuri îndepărtate, mărţişoarele se purtau la mână sau la gât. Ele erau atârnate de un şnur împletit din două fire răsucite : unul de culoare roşie şi celălalt de culoare albă. Astăzi, mărţişoarele se poartă o perioadă de timp la încheietura mâinii sau se prind în piept. Tradiţia seculară spune că persoanei care poartă mărţişorul i se vor împlini toate dorinţele.

       Potrivit unei tradiţii străvechi, Mărţişorul se poartă până când înfloresc trandafirii sau vişinii. Atunci, şnurul se agaţă de petalele unui trandafir sau pe ramura unui vişin. În multe zone din ţară, Mărţişorul se poartă atât cât durează zilele Babelor (1-9 martie) sau până la Florii; atunci Mărţişorul se scoate şi se agaţă de crengile unui pom roditor. Există credinţa că atunci când pomul are rod bogat, cel care a purtat Mărţişorul va avea mult noroc.

martisorul-5-crop-610x350

         În Muntenia, se mai păstrează obiceiul ca Mărţişorul să fie purtat în Zilele babelor, apoi se agaţă de o floare din glastră (ideal de o crenguţă de busuioc) sau de un pom fructifer din curtea casei. Mai există obiceiul ca Mărţişorul să fie pus sub o piatră din curtea casei. Dacă sub piatră se adună furnici după o săptămână, atunci tânăra care l-a purtat va fi apreciată pentru hărnicia ei şi va avea spor în munca de fiecare zi. 

martisorul-1-1-150x150

În Bucureşti, cartierul Mărţişor

    În Bucuresti, în cartierul Văcăreşti, Tudor Arghezi şi-a cumpărat  în anul 1926, câteva pogoane de pământ pentru a construi o casă. Poetul a numit locul “Mărţişor”, după un vechi obicei păstrat de familiile de olteni stabilite în acea zonă. În prima zi a lunii martie, aceştia legau lângă mugurii viţei de vie şi pe ramurile pomilor fructiferi mai multe fire de borangic de culoare roşie, ca un simbol al primăverii care a poposit pe acele meleaguri. Acum, în cartierul care poartă numele Mărţişor, există Casa Memorială Tudor Arghezi, cel care a fost “naşul” acelei zone, dar şi Parohia Mărţişorului, frecventată şi de credincioşii din alte cartiere ale Bucureştiului.

   În Transilvania, tradiţia Mărţişorului se păstrează din vremuri  îndepărtate şi, la data de 1 Martie, bărbaţii oferă mărţişoare fetelor şi doamnelor în semn de preţuire şi de iubire. Totodată, în această zi, fetele oferă mărţişoare mamelor, rudelor de sex feminin şi prietenelor.

martisorul-32-150x150

  În tot Ardealul, tradiţia îndeamnă ca fiecare femeie să poarte Mărţişorul primit la 1 Martie timp de câteva zile. În trecut, doamnele şi domnişoarele purtau timp de 12 zile o monedă de argint sau de aur legată la gât cu şnurul tradiţional. În a 13-a zi, moneda respectivă se lega de un par, până când persoana care l-a purtat vedea primul pom înflorit.  De multe ori, doamnele şi domnişoarele agăţau şnurul mărţişorului de un trandafir, iar cu moneda  respectivă îşi cumpărau o bucată de brânză, pentru a avea o faţă foarte frumoasă tot anul.

  În zona Dobrogei, tradiţiile româneşti spun că Mărţişorul trebuie purtat până la venirea berzelor şi a cocorilor, apoi acesta este aruncat în sus, spre văzduh, pentru ca persoana care l-a purtat să se bucure de o dragoste mare şi înălţătoare.

martisorul-7

 

Credinţe legate de ziua Mărţişorului

Şi acum, în lumea satelor se crede că, tânăra care nu poartă mărţişorul primit în zorii zilei de 1 Martie, se va ofili şi nu va avea noroc tot anul.

        În Banat, tinerele fete nemăritate se spală cu zăpadă sau cu apă adunată de pe frunzele fragilor din pădure, în ziua de Mărţişor. Când ritualul este respectat potrivit tradiţiei, tinerele fete se vor mărita în acel an.

       În localităţile din Transilvania, mesagerul primăverii, Mărţişorul, se agaţă de uşi, de ferestre şi de coarnele animalelor domestice. Se crede că Mărţişorul, fiind un odor sfânt, va îndepărta duhurile rele şi deochiul.

       În judeţul Bihor, localnicii cred că atunci când oamenii se spală cu apa de ploaie căzută în ziua de 1 Martie, vor deveni mult mai frumoşi şi mai sănătoşi.

       În Banat, fetele se spală cu zăpadă pentru a fi iubite. Totodată, în localităţile din Banat, fetele oferă mărţişoare băieţilor, lucrate chiar de ele.

     În Bucovina și  Moldova, în ziua de 1 Martie, fetele oferă mărţişoare băieţilor. La rândul lor, băieţii dăruiesc fetelor mărţişoare în ziua de 8 Martie, spre deosebire de celelalte zone geografice din ţară.

martisorul-8

 

Obiceiuri si traditii de Martisor

      Prima a zi a lunii martie aduce cu sine o serie intreaga de obiceiuri si traditii de Martisor, o sarbatoare inchinata innoirii timpului in pragul primaverii. La baza acestei cutume romanesti sta o gama intreaga de simboluri referitoare la tranzitia anotimpurilor si la ritualurile de atragere a norocului pentru anul in curs.

    In calendarul vechi, 1 Martie marca inceputul unui Nou An. Martisorul, o podoaba de mici dimensiuni cu snur alb-rosu, a fost creat cu rol de talisman menit sa poarte noroc si sa insoteasca urarile de dragoste, sanatate, bucurie si bunastare. Inca de pe timpul romanilor, venirea primaverii era un prilej de cinstire a zeului Marte, stapanul fortelor naturii si al agriculturii.

Primele obiceiuri de Martisor

martisorul-9

 

        Cercetarile arheologice efectuate in Romania au descoperit obiecte asemanatoare martisorului care dateaza de acum aproximativ 8000 de ani. Amuletele erau formate din pietricele vopsite in alb si rosu, concepute pentru a fi purtate la gat.

      In zona Moldovei si Bucovinei din vechi timpuri, martisorul era compus dintr-o moneda de aur si argint, prinsa cu ata alba-rosie. Copiii il purtau in jurul gatului, iar fetele il prindeau in par si il pastrau pana la inflorirea arborilor. La sfarsitul lunii martie, martisorul era atarnat de un copac, obicei care s-a pastrat si in zilele noastre.

martisorul-10

 

Traditii contemporane de Martisor

         In zilele noastre, snurul martisorului este atasat mai multor obiecte artizanale care intruchipeaza animale, flori, litere si alte simboluri cu diverse semnificatii.

martisorul-11

 

 

      Conform credintelor bucovinene, martisorul este firul zilelor din an tors de Baba Dochia in timp ce urca cu oile pe munte, asemanator firului vietii omului tors la nastere de catre ursitoare. Culoarea alba reprezinta frigul iernii ce se incheie, iar cea rosie caldura verii pe cale sa se instaleze.

      In unele zone geografice, mamele leaga un martisor cu moneda de aur sau argint de mana copiilor inainte de rasaritul zilei de 1 Martie, pentru a-i feri de boli. In comunitatile traditionale bucovinene, fetele ofera cu multa bucurie martisorul, in ziua de 1 Martie, flacailor din sat.

    In Dobrogea, martisoarele sunt purtate pana la sosirea cocorilor, apoi aruncate in aer pentru ca fericirea sa fie mare si inaripata. Transilvanenii leaga snurul alb-rosu de ferestre, usi si coarnele animalelor pentru a alunga duhurile rele.

    Impletirea alb-rosie a snurului se regaseste in steagul calusarilor, la bradul de nunta, la podoabele junilor si in multe alte obiceiuri stravechi.

 

Primăvara să vă aducă un Mărţişor de sănatate,

un Ghiocel de noroc,

O Adiere caldă de fericire, Lumină pe chip,

Credință în inimă,

O Rouă proaspătă de iubire şi

          O Viață binecuvântată!           

            Cu drag,

Echipa comunitatea-spirituala.ro

23 Comentarii
  1. Adina Maria spune

    fericite cele ce au de la cine primi un martisor, iubitul lor in speta.

  2. Ionica-speranta Carp spune

    Da …am de primit iubi nui asa.cind o sa vii acasa imi dai martisor.

  3. Georgeta Petrescu spune

    Martisorul e simbolul primaverii si nu poate fi inlocuit cu altceva.Acel „altceva”poate fi daruit cu alte ocazii dar nu ca martisor(parere personala)

  4. Mary Ninicu spune

    Nu stiu de ce la noi, femeile trebuie sa primeasca martisor de 1 Martie.Este ziua primaverii, si barbatul trebuie sa primeasca martisor.Primavara vine pt. toata lumea.Femei, nu mai fiti egoiste!

  5. Lucia Szabo spune

    In nordul M OLDOVEI Fetele daruiesc martisoare!!!!!

  6. Kocis Susana spune

    Oare ce ar fi dacă am schimba legendele şi miturile ?
    Mai bine haideţi să dăruim şi in acelaşi timp să şi primim .
    Oare n-ar fi mai frumos şi mai plăcut

    1. Avocat Florentina Ilisei spune

      Orice traditie, indiferent ca este religioasa la origine sau nu, daca poate fi motiv de bucurie si ne face sa zambim, chiar pentru un moment, nu trebuie sa fie blamata sau judecata. In contextul de astazi sunt atat de rare momentele in care ne putem bucura din tot sufletul; oamenii si-au pierdut capacitatea de empatie si intelegere emotionala, iar in lipsa unui interes – rar isi fac timp pentru semenii lor sau chiar pentru propria familie, tocmai din acest motiv trebuie sa profitam de orice traditie/obicei, insemnat sau nu, deoarece niciodata nu vom fi raniti de un mit sau o poveste, insa avem ocazia sa ne oferim energie pozitiva, o zi frumoasa si sa redescoperim ”inocenta” din noi.

  7. Elena Striblea spune

    Ce frumos. Multumim draga cumnate. Te pup.

  8. Avocat Florentina Ilisei spune

    Orice traditie, indiferent ca este religioasa la origine sau nu, daca poate fi motiv de bucurie si ne face sa zambim, chiar pentru un moment, nu trebuie sa fie blamata sau judecata. In contextul de astazi sunt atat de rare momentele in care ne putem bucura din tot sufletul; oamenii si-au pierdut capacitatea de empatie si intelegere emotionala, iar in lipsa unui interes – rar isi fac timp pentru semenii lor sau chiar pentru propria familie, tocmai din acest motiv trebuie sa profitam de orice traditie/obicei, insemnat sau nu, deoarece niciodata nu vom fi raniti de un mit sau o poveste, insa avem ocazia sa ne oferim energie pozitiva, o zi frumoasa si sa redescoperim ”inocenta” din noi.

  9. Avocat Florentina Ilisei spune

    Va multumim tuturor pentru comentarii, apreciem in mod deosebit ca ne-ati acordat din timpul dumneavoastra! Alegeti sa fiti informati intr-un mod corect si obiectiv; dispuneti/discerneti doar in functie de ceea ce vi se potriveste si va aduce armonie, speranta, incredere si bucurie in viata!

  10. Violeta Hututui spune

    Ma bucur ca inca se respecta aceasta traditie in prima zi de primavara calendaristica, chiar daca a devenit mult mai sofisticata in ceea ce priveste martisorul propriu zis, ma refer la cele scumpe.

  11. Vasile Senior Stan spune
  12. Oliver Turist spune

    O Primavara prospera si OK

  13. Oliver Turist spune

    Un tufis furat.furis din fb

  14. Mariana Soponaru spune

    Minunat !

  15. Mariana Soponaru spune

    Sanatate .iubire si realizari implinite .

  16. Mariana Soponaru spune
  17. Cristea Gabriela Adriana spune

    Primavara frumoasa iti doresc sa ai

  18. Anonim spune
  19. Anonim spune

    Va trimiteam un martisor, dar nu aveti aplicația actualizată…🤗 !

  20. Leontin Tirca spune

    Frumos frumoa dddddoamna avocat

  21. Florin Partnoi spune
  22. Anonim spune

    O primăvară plină de iubire să aveţi,stimată domniţă !

Lasă un răspuns