Bradul – file de poveste, leac și miracol în momentele cruciale ale vieţii

24

 

 

Despre originea bradului de Crăciun circulă mai multe legende, care mai de care mai frumoase prin mesajul plin de speranţă şi bucurie


În urmă cu mulţi ani, în seara de Crăciun a venit pe lume Iisus Hristos.

În acele vremuri, pe acele meleaguri era împărat Irod, un om foarte rău care, auzind că s-a născut Mesia, Împăratul lumii, le-a poruncit oamenilor săi să fie ucişi toţi copiii de la doi ani în jos.

  • Auzind acestea, mama lui Iisus s-a înspăimîntat şi şi-a luat fiul în braţe şi, cu ajutorul lui Dumnezeu, a părăsit Bethleemul. Pe drum, Fecioara Maria a auzit tropote de cai care veneau în urma ei.

  • Atunci ea, văzînd un stejar, l-a rugat să-şi coboare crengile şi s-o ferească de oamenii lui Irod. Dar stejarului i se făcu frică şi o refuză pe Fecioara Maria. Deodată, ea fu chemată de un brad mic care pe dată o înfăşură cu crengile sale exact în clipa în care oamenii lui Irod treceau călare prin acel loc.

    • După ce călăreţii se îndepărtară, Fecioara mulţumi bradului pentru fapta sa şi îi spuse: „Cît vei trăi, bradule, să nu veştejeşti niciodată! Să fii mereu verde şi iubit de toţi copiii, iar stejarului îi spuse ca toată viaţa lui să tremure fie iarnă, fie vară“.

    • Aşa se explică faptul că iarna, de Crăciun, bradul ajunge în casele oamenilor, fiind iubit de toţi, mai ales de copii.


      legenda-bradului-1Simbolul bucuriei şi al speranţei


      O altă legendă spune că atunci cînd S-a născut Pruncul Iisus, îngerii au venit în jurul său. Au mai venit şi păstorii care se aflau în apropiere.

    • Dar drumul cel mai anevoios l-au făcut cei trei magi, care veneau de departe tocmai pentru a se închina Împăratului lumii.

    • Aceştia erau foarte învăţaţi şi ştiau că Mîntuitorul Se va naşte, aşa că au pornit la drum, călăuziţi de steaua sfîntă ce le lumina calea şi le arăta drumul pe care să-l urmeze.

      • Şi bineînţeles că nu puteau să se închine Fiului lui Dumnezeu fără un dar, care să arate dragostea şi bucuria lor.

      • Aşa se face că au luat cu ei aur, smirnă şi tămîie, dar ajungînd aproape de Bethleem, oraşul unde S-a născut Mîntuitorul, au vrut să pună alături de darurile lor şi o floare sau măcar o creangă de copac înverzit, fiindcă nu doar oamenii, ci întreaga natură se bucura de venirea lui Iisus.

      • Dar, căutînd ei încoace şi încolo, nu au găsit niciun copac înverzit, căci era iarnă şi atunci pomii îşi pierd veşmîntul lor de frunze şi flori.

        • Însă, pe vîrful unui deal au văzut un brăduţ.

        • Bucuroşi l-au luat cu ei şi atunci cînd au ajuns lîngă Maica Domnului şi Pruncul Iisus au aşezat bradul alături şi au aninat darurile lor pe crengile sale verzi.

          • De atunci, bradul mai este numit şi Pomul de Crăciun.

          • În amintirea minunatei veniri pe lume a Mîntuitorului s-a păstrat obiceiul ca în timpul sărbătorilor de iarnă să avem în casă un brad pe crengile căruia să aşezăm globuri colorate, beteală strălucitoare, fructe şi lumînărele.

          • Iar sub brad, copiii cuminţi găsesc darurile mult aşteptate.

            • Prin prezenţa sa în fiecare casă, mirosind a cetină, bradul este simbolul bucuriei şi al speranţei, căci rămîne veşnic verde, aducîndu-ne în suflete bucurie şi lumină.

 

     Alte legende legate de brad

legenda-bradului-3

     Una dintre legende este legată de sfîntul Bonifaciu, călugărul anglican care a rînduit biserica creştină în Franţa şi Germania.

  • Într-o bună zi, el a dat peste un grup de păgîni adunaţi în jurul unui stejar falnic, pregătindu-se să aducă drept jertfă un copil zeului Thor.

  • Pentru a salva viaţa copilului, Bonifaciu a prăvălit stejarul la pămînt cu o lovitură năprasnică de pumn.

  • În locul acestuia a răsărit un brăduţ. Sfîntul a grăit către păgîni, spunîndu-le că brăduţul este Pomul Vieţii, închipuind viaţa veşnică a lui Iisus Hristos. 

  • O altă legendă povesteşte despre un pădurar sărac care, în ajunul Crăciunului, a dat peste un copil pierdut şi înfometat.

  • Cu toate că era foarte sărac, pădurarul i-a potolit foamea şi i-a oferit adăpost peste noapte. A doua zi cînd s-a trezit, pădurarul a găsit în uşa colibei un pom minunat, cu ramurile scînteietoare. Băieţaşul înfometat era, în realitate, copilul Iisus, iar bradul era răsplata dată pădurarului pentru fapta sa bună. 

  • Altă legendă spune că Martin Luther, întemeietorul credinţei protestante, se plimba printr-o pădure, în ajunul Crăciunului.

  • În timp ce se plimba, a fost uimit de frumuseţea puzderiei de stele, ale căror luminiţe sclipeau printre crengile brazilor.

    • Atît de fermecat a fost de priveliştea minunată, încît a tăiat un brăduţ şi l-a adus acasă, pentru familia lui. Pentru a sugera sclipirea stelelor, a atîrnat lumînări de crengile brăduţului.

    • Alţii susţin că bradul de Crăciun şi-ar avea originea într-o piesă medievală de teatru care evocă Paradisul.

    • În Evul Mediu, majoritatea oamenilor nu ştiau să citească, şi micile scenete de teatru erau mijlocul de propovăduire a învăţăturilor Bibliei. Piesa evocînd Paradisul, care înfăţişa crearea omului şi alungarea lui Adam şi a Evei din Rai, se juca în fiecare an pe 24 decembrie, adică în plină iarnă, ceea ce ridica o mică problemă. Era nevoie de un pom cu mere, dar iarna merii nu dau fructe, aşa încît se recurgea la o soluţie de schimb. În locul lor se foloseau brazi, de crengile cărora se atîrnau mere. 

  • Mai există o altă legendă care povesteşte că, în secolul al VII-lea, un călugăr din Devonshire a venit în Germania pentru a răspîndi cuvîntul Domnului. Se zice că acesta s-a folosit de forma triunghiulară a bradului pentru a simboliza Sfînta Treime.

  • În Europa, în secolul al XII-lea, de Crăciun, bradul era atîrnat de tavan cu vîrful în jos. 

 

Legenda românească a bradului de Crăciun


bradul-3     

    Cea mai frumoasă dintre legende este legenda populară românească, care povesteşte că „demult, tare demult, cînd picioarele sfinte ale Domnului Iisus mai păşeau pe acest pămînt, s-a iscat din senin o furtună, cum nu se mai pomenise. Grindina era cît oul de porumbel, vîntul smulgea pietrele din loc, iar cerul se întunecase ca la venirea nopţii, măcar că era miez de zi. Iisus Hristos şi Sfîntul

  • Petru tocmai se aflau atunci pe drum, la marginea unei păduri şi au cerut adăpost copacilor, care însă se ascundeau, care mai de care mai zgribuliţi şi mai înfricoşaţi.

    • Mândrii stejari şi fagi nu au vrut să-i primească la adăpostul lor, pentru că abia îşi puteau păzi frunzişul bogat de urgia cerurilor – unde să-i mai adăpostească şi pe cei doi călători?

    • Merii şi perii au spus că trebuie să-şi apere fructele, sălciile şi plopii s-au făcut că nu-i bagă în seamă şi au tăcut. Dintre toţi, doar bradul s-a învoit să le ofere adăpost. El a spus: «Fructe mîndre pe care să le apăr nu am, frunzişul meu e făcut din ace ascuţite care nu se tem de grindină, oamenii mă ocolesc şi mă socotesc nefolositor, dar dacă vreţi să-mi cinstiţi acoperămîntul cu prezenţa voastră, eu vă voi primi cum voi şti mai bine şi am să învelesc trupurile voastre cu ramurile mele dese». Zis şi făcut. Domnul Iisus şi Petru au fost păziţi cum nu se poate mai bine de bradul cel vrednic.

    • Apoi, furtuna s-a oprit, iar soarele a răsărit din nou, mîndru pe cer. Atunci, ieşind din adăpostul cetinei, Iisus cuvîntă astfel către brad: «Dintre toţi copacii, tu, bradule, ai fost cel mai vrednic, iar eu, prin voia Tatălui Meu, te voi răsplăti.

    • Fie ca de azi înainte, iarna, tu să nu-ţi mai lepezi frunzişul ca ceilalţi copaci, ci să-l păstrezi veşnic. Apoi, fie ca acele tale înţepătoare să capete o mireasmă care să-i bucure pe oameni, să le dea putere şi să le vindece bolile, astfel încît ei să te preţuiască cum se cuvine.

    • Cât despre lipsa ta de rod, fie ca în miez de iarnă, cînd toate fructele pămîntului se vor fi terminat, oamenii să te împodobească şi să pună pe ramurile tale toate bunătăţile, iar atunci cînd se vor strînge în jurul tău, ei să se gîndească la Mine, pentru că tu eşti copacul cel mai drag Mie».

    • Numai ce zise acestea şi Iisus dispăru, împreună cu Petre, într-o geană de lumină. A rămas în pădure însă bradul cel falnic, cu darurile sale nemuritoare, precum şi această poveste murmurată de frunzişul copacilor, înfioraţi de minunea dumnezeiască“.

 

     De când a fost folosit pentru prima oară pentru a marca Sărbătorile de iarnă, în Letonia, în secolul al XV-lea, pomul împodobit a devenit unul dintre cele mai importante simboluri ale Crăciunului.

Împodobirea pomului de Crăciun a devenit cel mai emoţionant ritual al Sărbătorilor de iarnă. Toată familia se strânge în jurul bradului şi aproape fiecare dintre noi are cu siguranţă un glob preferat.

Primul moment în care bradul a devenit centrul atenţiei de Sărbători este marcat în secolul al XV-lea în Letonia. De atunci însă lucrurile s-au schimbat. Multe dintre aceste modificări s-au înregistrat la nivelul percepţiei şi al modului în care este serbat bradul.

„Legătura dintre pom şi Naşterea Domnului era foarte marcată în secolul al XVI-lea. Acum, componenta religioasă a trecut în plan secund, locul fiindu-i luat de ideea de sărbătoare ca festin, când oamenii îşi iau cadouri, se duc la munte. În ultimii 20-30 de ani, obiceiurile specifice Sărbătorilor de iarnă sunt parcă golite de sensul lor iniţial”, este de părere istoricul Dan Falcan.

De când a fost folosit pentru prima oară pentru a marca Sărbătorile de iarnă, în Letonia, în secolul al XV-lea, pomul împodobit a devenit unul dintre cele mai importante simboluri ale Crăciunului.

Împodobirea pomului de Crăciun a devenit cel mai emoţionant ritual al Sărbătorilor de iarnă. Toată familia se strânge în jurul bradului şi aproape fiecare dintre noi are cu siguranţă un glob preferat.

Primul moment în care bradul a devenit centrul atenţiei de Sărbători este marcat în secolul al XV-lea în Letonia. De atunci însă lucrurile s-au schimbat. Multe dintre aceste modificări s-au înregistrat la nivelul percepţiei şi al modului în care este serbat bradul.

„Legătura dintre pom şi Naşterea Domnului era foarte marcată în secolul al XVI-lea. Acum, componenta religioasă a trecut în plan secund, locul fiindu-i luat de ideea de sărbătoare ca festin, când oamenii îşi iau cadouri, se duc la munte. În ultimii 20-30 de ani, obiceiurile specifice Sărbătorilor de iarnă sunt parcă golite de sensul lor iniţial.

 

Bradul, leac și miracol în momentele cruciale ale vieţii

  • Nu întâmplător, bradul a fost inclus în toate evenimentele importante ale vieţii, de la naştere până la moarte.

  • Într-un obicei tradiţional, copilul primea, la naştere, un brăduţ adus din pădure, care se sădea în curte.

  • Din acel moment, acest brad va deveni protectorul micuţului şi îl va apăra de toate cele rele în cursul vieţii. Mai târziu, adolescentul şi adultul vor veni frecvent lângă bradul-frate care va prelua, asupra sa, boala, depresia psihică şi chiar nenorocirile celui care îi cere ajutorul.

  • În aceste întâlniri, bradul îşi va încărca „fratele“ cu energie şi îi va îndepărta orice necaz sau şoc psiho-emoţional.La nuntă există obiceiul ornării unui brad cu fructe şi hârtii colorate, în jurul lui fiind organizată o mică petrecere, în care se fac urări de viaţă lungă mirilor şi naşilor.La moartea unui tânăr încă necăsătorit se mai păstrează şi astăzi ritualul împodobirii unui brad (eventual chiar bradul-frate dăruit la naştere), care se pune pe mormântul celui decedat, pentru a trece împreună în lumea de apoi.

  • În cazul când murea un localnic, plecat departe de casă, se obişnuia o procesiune specială de înmormântare, în care sicriul ce se îngropa avea, în interior, un brad în locul celui dispărut.Un alt obicei, frecvent în zonele de deal şi de munte constă din punerea unor ramuri de brad la coama casei în construcţie sau chiar la hăţurile cailor şi la căruţele care transportau lemnul.

  • Această măsură are la bază credinţa că în noua casă va fi linişte, veselie şi mari bucurii. Chiar şi în livada din jurul casei, bradul sădit de omul gospodar va face pământul mai mănos, iar livada se va încărca cu roade bogate în fiecare an.Rolul ocrotitor al bradului în viaţa omului este bine ilustrat în obiceiul păstrat în obcinile Bucovinei. În fiecare primăvară ciobanii fac un foc mare, peste care pun cetină de brad, iar prin fumul care se formează trec toate oile din stână, pentru a fi ferite de primejdii în deplasările pe munte din timpul verii.

     

Utilizări în fitoterapie

  • În scopuri terapeutice, cel mai mult sunt folosiţi mugurii de brad, care se formează primăvara în vârful crenguţelor.

  • Ciobanii culeg mugurii cu lungimea de două degete şi îi mestecă în timpul lungilor deplasări prin munţi, ca să le potolească setea şi să-i ferească de bolile pulmonare şi chiar de spiritele rele.

    • După ce mănâncă 5-6 muguri pe stomacul gol, cu 15-30 de minute înainte de masă, ciobanul simte împrospătarea respiraţiei, dezinfectarea gurii şi reglarea poftei de mâncare. Ajunşi în stână, fac o fiertură din muguri pe care o dau, într-o cantitate limitată, la oile slăbite pentru a le întrema.

    • Cetina de brad se adună în tot timpul anului, tăind ramuri tinere, lungi de 20-30 cm.Răşina a devenit şi ea foarte preţioasă în tratarea unor boli. Aceasta se formează pe tulpină în locurile cicatrizate, după răniri sau ruperi de ramuri şi scoarţă. Datorită conţinutului foarte ridicat în uleiuri eterice, răşina are acţiuni dezinfectante, antiinflamatoare şi cicatrizante pentru care se prelucrează sub formă de tinctură, uleiuri şi unguente.

    • Cetina conţine o cantitate mare de răşină, iar mugurii au, în plus, ulei eteric, taninuri şi vitamine. Uleiul esenţial, extras prin antrenare cu vapori de apă timp de 4-5 ore, se află într-o cantitate destul de redusă (0,25 – 0,35 %), dar foarte valoroasă prin mirosul plăcut, balsamic şi înviorător. 

Leac miracol pentru bolnavii de plămâni

  • În bolile de plămâni este bine cunoscut efectul mugurilor de brad de calmare a tusei şi de tămăduire a pneumoniei, pleureziei, bronşitei cronice, astmului bronşic şi tuberculozei.Datorită acţiunii expectorante, bactericide, revulsive, antiinflamatoare şi fluidizante a secreţiilor bronhice, pădurile de brad constituie un mediu excelent de amenajare a sanatoriilor pentru refacerea sănătăţii bolnavilor cu afecţiuni respiratorii. Bolnavul aflat într-o pădure de brad beneficiază, în mod gratuit, de inhalaţii cu uleiuri volatile naturale, mai intense în timpul formării mugurilor, respectiv la sfârşitul lunii mai.

  • În acest mediu curat şi bine încărcat cu oxigen, în care pădurea acţionează ca un filtru gigantic ce preia noxele poluante din atmosferă, se vor fortifica plămânii, căile respiratorii se vor elibera de spută, iar respiraţia va fi mai profundă şi mai uşoară.O plimbare într-o pădure cu brazi înalţi şi viguroşi induce o stare de cutezanţă şi încredere în forţele proprii, fiind indicată persoanelor sedentare, cu temperament domol, care au nevoie de o stimulare a sistemului nervos central.

  • În bolile digestive, preparatele din muguri şi cetină de brad au efecte benefice, intervenind în gastroenterite, litiază biliară, colici abdominali la frig, infecţii intestinale, colite de fermentaţie, vome, diaree, balonări, parazitoze şi lipsa poftei de mâncare.

    • Afecţiunile renale, localizate la rinichi sau la vezica urinară, îşi găsesc leacul cu ceaiuri sau siropuri de brad, mai ales cele manifestate prin infecţii şi inflamaţii renale, cistite, nefrite, pielite, metrite sau hemoragii uterine.

    • Întrucât la munte vremea este mai rece şi mai umedă, apar condiţii favorabile pentru afecţiunile reumatismale şi artrozice, care îşi găsesc remediul în darurile bradului.

 

Reţete de sirop din muguri

  • Cel mai frecvent este utilizat siropul din muguri şi cetină tânără: 1 kg muguri proaspeţi se fierb timp de 15-20 minute în 2 litri de apă; după răcire se adaugă 1 kg zahăr dizolvat într-un litru de apă.

  • Amestecul se fierbe din nou timp de 5-10 minute şi se strecoară fierbinte în sticle astupate ermetic şi păstrate la loc răcoros.O altă reţetă se prepară într-un borcan de sticlă în care se pun, în straturi alternative, 1 kg muguri şi 1 kg zahăr sau 1 kg miere de albine, ultimul strat (de grosimea degetului), fiind de miere.

    • Se închide borcanul ermetic şi se lasă la soare timp de 5-10 zile, până se separă siropul. Se strecoară prin stoarcere cu tifon, după care se fierbe din nou 5-10 minute şi se trage fierbinte în sticle ce se păstrează închise ermetic, la loc răcoros.Se vor consuma zilnic câte 2-3 linguri, înainte de mese, diluate în apă plată, minerală sau ceai fierbinte, având efecte în combaterea afecţiunilor respiratorii (tuse persistentă, bronşite cronice, astm bronşic, traheită, faringită, gripă, guturai, sinuzită, tuberculoză).

    • În plus, are efecte în redresarea valorilor scăzute ale glicemiei, reglarea activităţii nervoase, oboseală intelectuală, migrene, debilitate şi migrene la copii, stimularea digestiei în lipsa poftei de mâncare, scăderea apetitului pentru dulciuri, sterilitate la femei şi ridicarea imunităţii generale la acţiunea agenţilor externi.

Tincturile, bune împotriva tusei

  • Tinctura din muguri: 15 linguri muguri tocaţi mărunt se pun într-un borcan de sticlă, se adaugă 2 linguri răşină de brad şi 200 ml alcool 900 (nediluat); se închide borcanul ermetic şi se lasă la macerat timp de 10 zile.

  • După strecurare se trece în sticluţe brune şi se consumă câte 1 linguriţă diluată în 50 ml apă, de 3-4 ori pe zi, într-o cură de 12 zile, cu efecte antiinfecţioase şi antiinflamatoare în gastroenterite, vome şi alte afecţiuni digestive.Bune efecte au gargarismele zilnice, după diluare cu apă, precum şi masajele pe tâmple şi pe frunte în caz de migrene, ameţeli şi vertij.

  • Tinctura din cetină: 20 g ace proaspete tocate mărunt se pun în 200 ml alcool 700 şi se ţin la macerat timp de 14 zile; se strecoară prin presare în tifon şi se trece în sticle brune din care se consumă câte 5-10 picături pe zi în puţină apă, cu acţiune contra tusei, cistitei şi uretitei.

  • Tinctura din răşină: 3-4 linguri răşină se macerează timp de 3-4 zile într-un borcan cu 200 ml alcool 800.

 

Alte reţete din muguri şi cetină de brad

  • Infuzie din muguri: 2 linguri muguri se pun în 250 ml apă clocotită; se lasă să infuzeze 10-15 minute, se strecoară, se îndulceşte cu miere de albine şi se consumă câte 2-3 ceaiuri pe zi, după mesele principale, într-o cură de 3-4 săptămâni, având acţiune în bolile pulmonare (gripă, răceală), boli nervoase, renale şi digestive.

  • Cu infuzie din muguri se fac inhalaţii timp de 5-10 minute pentru activarea circulaţiei sângelui spre cap şi pentru redarea tonusului la tenurile obosite.

  • După inhalaţie se ţine capul acoperit încă 30 minute şi se evită frigul sau curentul timp de 3 ore.Răşina: 20-30 g pe zi se sug pentru tratarea faringitei şi amigdalitei.

  • Decoct din seminţe de brad: se fierb 5 minute; se bea câte o cană la intervale de 3-5 ore pentru a combate septicemia.

  • Se mai poate folosi sub formă de cataplasme, care se schimba la intervale de 3 ore în cursul zilei şi se ţin toată noaptea.Decoct din cetină: 1 kg ramuri tinere la brad se fierb timp de 10-15 minute în 3 litri apă; se toarnă în apa de baie, unde se stă 15-20 minute, având efecte favorabile în boli reumatismale, dureri articulare, artrită reumatoidă, întărirea sistemului nervos, oboseală fizică şi psihică, gripe, răceli, evitarea îmbolnăvirilor uşoare şi tonifierea generală a organismului.

  • Unguentul de brad: se obţine din răşină, ceară de albine şi unt proaspăt; se încălzeşte pe baia de apă şi se amestecă până când se obţine o pastă omogenă, folosită în tratarea rănilor supurânde, negi, arsuri uşoare, eczeme infectate.

  • Fumigaţiile: se realizează prin arderea cetinei şi răşinii pe jar sau în sobă asigurând dezinfectarea şi purificarea aerului în locuinţe.Umplerea pernelor: cetina tânără de brad se încarcă în pernele de dormit, având rol calmant şi de întărire a sistemului nervos, dând un somn liniştitor.

     

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Acele de brad sunt adevărate miracole oferite de natură în sprijinul sănătăţii, având puterea de a vindeca o întreagă serie de afecţiuni.

  • Datorită compoziţiei bogate în esenţe vindecătoare, acele de brad au calităţi expectorante, antiinflamatoare, antioxidante şi antibiotice. Cu ele putem prepara remedii simple şi foarte eficiente, pe care le putem folosi în diverse modalităţi:

 

   Decoct din brad şi lapte

  • Decoctul din ace de brad şi lapte este un preparat deosebit, pe care specialiştii îl recomandă copiilor cu deficit de calciu sau cu stări de agitaţie psihomotorie.

  • Pe de altă parte, el poate fi administrat adulţilor care depun efort fizic prelungit, precum şi ca adjuvant în tratamentul tuberculozei pulmonare.

    • Ingrediente 2 linguri (30 gr.) de ace de brad sau molid măcinate fin; 1 litru de lapte

      • Mod de preparare

        • Într-un recipient se pun mai întâi acele de brad, peste care se toarnă laptele.

        • Se pune totul la fiert, iar după ce a dat în clocot, licoarea se lasă la foc mic pentru încă 15 minute.

        • La final se filtrează şi se împarte în trei părţi egale.

        • Administrare Se consumă câte o porţie, înainte de fiecare masă, timp de o săptămână.

 

 

      bradul-2 Tinctură din ace şi conuri de brad

  • Tinctura din ace şi conuri de brad are o puternică acţiune antiseptică, fiind indicată pentru tratarea afecţiunilor bucale, precum afte şi răni ale gingiilor.

    • Poate fi folosită cu succes în bronşită cronică şi iritabilitate a căilor respiratorii superioare, ca de altfel, în cazul bolilor renale, întrucât reduce inflamarea rinichilor şi căilor urinare.

    • Mai mult decât atât, acest elixir poate contribui la eliminarea viermilor intestinali, luptând cu succes împotriva virozelor pulmonare şi ajutând la decongestionarea sinusurilor.

    • Ingrediente 20 gr. de ace de brad tocate fin; 1 con de mărime medie, mărunţit (opţional); 100 ml. alcool alimentar de 70 de grade Acele de brad, bogate in esente vindecatoare.

      • Mod de preparare

        • Într-un borcan se adaugă acele de brad tocate mărunt şi conul (opţional), iar peste ele se toarnă alcoolul alimentar.

        • Recipientul se închide ermetic, iar preparatul se lasă la macerat timp de 10 zile, agitându-se periodic (de 3 – 4 ori pe zi).

        • Se filtrează şi se pune la decantat în frigider, pentru încă 6 zile. La final, conţinutul se filtrează din nou, iar tinctura se păstrează în sticluţe închise la culoare.

          • Administrare

            • Se administrează 20 – 30 de picături de tinctură, de 2 – 3 ori pe zi, dizolvate în apă, înainte de fiecare masă, în cură de 2 – 3 săptămâni, la nevoie, tratamentul se poate relua după o pauză de 7 zile.

            • Baie aromatică din cetini de brad Băile terapeutice din cetini de brad acţionează benefic asupra întregului organism, conferind fermitate pielii, relaxând şi fortificând sistemul nervos.

            • Uleiulrile volatile emanate de cetinile de brad recomandă acest remediu pentru alinarea durerilor reumatice şi articulare, calmarea iritațiilor pielii produse de afecţiunile dermatologice, prevenirea răcelilor şi gripelor.

            • Cum o pregătim

              • Se prepară o infuzie concentrată din 300 gr. de crenguţe tinere de brad, tocate mărunt, cu tot cu ace, şi 2 litri de apă.

              • Se lasă să dea în clocot, după care se mai lasă pe foc mic timp de 20 de minute.

              • Se filtrează şi se toarnă în apă din cadă.

              • Baia terapeutică durează aproximativ un sfert de oră şi se poate face de 2 – 3 ori pe săptămână.

24 Comentarii
  1. Cornel Ilies spune

    Mult Noroc și sărbători fericite

  2. Emil Ghiță spune
  3. Wasix Wasix spune

    Oare un copac .poate proteja .mai mult .decat Cel .care si a dat sangele pt omenire?

  4. Nonia Patachia spune

    Craciun fericit!

  5. Mihai Damaschin spune
  6. Ioana Panait spune

    Sărbători minunate cu sănătate si bunătate in suflet si inima alaturi de cei dragi….

  7. Daniela Balaci spune
  8. Ionel Marin spune
  9. Nelu Stan spune

    Crăciun Fericit

  10. Elena Tereza Silvasan spune

    Craciun fericig

  11. Dutu Vasilica spune
  12. Gicu Vișan spune
  13. Lory Virginia spune

    Un Craciun Fericit cu sanatate si impliniri !

  14. Nana Bujor spune

    Sarbatori frumoase!

  15. Ciobanu Alexandra spune

    Craciun fericit

  16. Ecaterina Paula spune
  17. Liuba Butoi spune
  18. Iacob Oniga spune

    Crăciun fericit, Florentina.

  19. Jeni Truica spune

    Crăciun fericit alaturi de cei dragi!

  20. Tiberiu Popescu spune

    Mă simt protejat de brazi aici la Sinaia! Crăciun fericit!

  21. Rodica Stratu spune

    Craciun fericit !

  22. Bujor Butanescu spune

    Crăciun Fericit!

  23. Maria Tuiu spune

    Bună dimineața,, CRĂCIUN FERICIT,,.

  24. Florin Partnoi spune

Dă-i un răspuns lui Florin Partnoi Anulează răspunsul