29 Iulie – ZIUA IMNULUI NAȚIONAL. Istorie, simblol si semnificație.

6

 

IMNUL NAȚIONAL – File de poveste

România a avut șase imnuri de stat.

     

       În fiecare an, pe 29 iulie au loc manifestări oficiale prin care se marchează această sărbătoare naţională. Alături de sigiliu, stemă şi drapel, imnul este un element definitoriu al statului român. Este unul dintre simbolurile naţionale, menţionate în Constituţie.

         Imnul de stat al României are o istorie de peste 150 de ani. Din anul 1862, când a fost compus primul, intitulat „Marş triumfal”, și până în prezent, România a avut șase imnuri. Toți cei care au venit la putere au schimbat atât ziua națională, cât și însemnele țării. Pe scurt, imnul este oglinda istoriei.  

    Imnul de stat este un cântec bărbătesc, solemn, apărut odată cu formarea statelor naționale și adoptat oficial ca simbol al unității. E o melodie triumfală, menită să ne ajute să ne simțim mai patrioți ca de obicei.

  • „Trebuie să aibă capacitatea de mobilizare şi de reprezentare care e necesară oricărui cetăţean al oricărei ţări ca atunci când aude această compoziţie să simtă că e solidar cu concetăţenii lui”, spune scriitorul Andrei Pleșu.

imnul-national-2-480x339

   I.      Primul imn a apărut în anul 1862, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. În urma unui concurs public al cărui premiu era de 100 de galbeni câștigătorul a fost compozitorul și violonistul Eduard Hubsch, cu piesa „Marș triumfal și primirea steagului și a Măriei Sale Prințul Domnitor”. Melodia nu a avut însă versuri până în anul 1881, când poetul Vasile Alecsandri a compus textul pentru viitorul „Imn regal român”, intonat, pentru prima dată, la încoronarea regelui Carol I, în anul 1884.

imnul-national-3-300x300

  • „Poate că cel mai aproape de sufletul şi de mintea românilor a fost imnul pe care România l-a avut între 1866 şi 1947, Imnul regal. Vorbim şi de faptul că imnul, ziua naţională, care devenise ziua întregii naţiuni române, au contribuit la realizarea unei legături mai strânse între dinastia de Hohenzollern şi poporul român”, explică istoricul Alin Ciupală.

imnul-national-7-768x530

 

II.      În anul 1948, odată cu instalarea regimului comunist, în ziarul „Flacăra” a fost publicat noul imn al României,„Zdrobite catuşe”, pe muzica lui Matei Socor. O melodie cu versuri de propagandă în care era preaslavită Republica Populară și prietenia cu poporul rus eliberator:

„Zdrobite cătuşe în urmă rămân,

În frunte-i mereu muncitorul,

Prin lupte și jertfe o treaptă urcăm,

Stăpân pe destin e poporul”.

III.        În anul 1953, în plină sovietizare a României, imnul „Zdrobite cătușe” a fost inlocuit cu „Te slăvim, Românie!” pe versuri de Eugen Frunză și Dan Deșliu. Partidul a hotărât ca poporul să se bucure adânc de faptul că armata rusă era încă în țară, elitele României își aflau sfârșitul în închisoare, iar libertatea de expresie devenise o amintire interzisă:

„Te slăvim, Românie, pământ părintesc,

Înfrățit fi-va veșnic al nostru popor

Cu poporul sovietic eliberator

Leninismul ni-e far și tarie și avânt”.

imnul-national

IV.     În anul 1975 imnul naţional al României a fost din nou schimbat. Ceaușescu și-a dorit o altă melodie, mai puțin stalinistă. Așa au ajuns românii să cânte „Pe-al nostru steag e scris Unire”, pe muzica lui Ciprian Porumbescu. Melodia a devenit, ulterior, imnul naţional al Albaniei, la propunerea poetului Victor Eftimiu, de origine albanez.

  V.     În anul 1977 noul Imn al Republicii Socialiste România a devenit „Trei culori cunosc pe lume”, imn care a fost intonat până la sfârşitul anului 1989.

Cetățenii erau obligați să-l cânte pe stadioane, în școli, la toate adunările populare.

„Cum bine ştim versurile erau strict încropite în acea perioadă şi se pare că unele sunt făcute chiar de Nicolae Ceauşescu”, spune istoricul Adrian Cioroianu.

imnul-national-4-600x400

  VI.   În anul de grație 1989 ne-am trezit din somnul cel de moarte și am ieșit în stradă. Interzis în perioada comunistă,„Deşteaptă-te, române!„, la origine, „Un răsunet”, a devenit imnul naţional al României. Dar cât de reprezentativ este pentru țară?

  • Andrei Pleșu crede că versurile sunt destul de depresive, anacronice, că „Deșteaptă-te, române” descrie un neam somnolent, asuprit constant de tirani, de barbari și de dusmani cruzi. În trei dintre cele patru strofe, cuvântul „moarte” este nelipsit.
  • „Am socotit că ne obligă să ne identificăm cu o postură de popor sugrumat, învins, prăbuşit şi adormit care este somat să se trezească. Nu cred că aşa arătăm de fapt, n-am nimic împotriva acelui text şi asupra istoriei lui, el are toate legitimităţile dar, din punctul meu de vedere, nu este ceva care să reprezinte cu adevărat firea şi aspiraţiile noastre”, explică Andrei Pleșu.

imnul-national-5-480x480

      Într-un singur secol, România a avut șase imnuri și asta pentru că cei care au venit la putere au stabilit de fiecare dată o altă zi națională, alte însemne de stat, un alt imn.

  • „Mă gândesc c-am fi fost ceva mai întregi astăzi dacă, printr-o supoziţie ilogică, regimul comunist ar fi păstrat imnul regal. România ar fi arătat altfel. Putea să-i schimbe cuvinte, putea să-i schimbe orice, dar e un sentiment de continuitate şi tradiţie a cărei logică noi ne facem că n-o-nţelegem, dar toate ţările care se respectă îşi respectă în primul rând tradiţiile.Dacă schimbi zi de zi decorul casei tale, până la urmă nu te mai simţi acasă”, arată Adrian Cioroianu.


Istoria imnului național. Simbol si semnificatie.

Cât de reprezentativ este „Deșteaptă-te, române”?

imnul-national-coperta-600x540

        „Deșteaptă-te, române!” este imnul național al României, începând cu 1990. Pentru o vreme, a fost de asemenea imn național al Republicii Democratice Moldovenești (1917 – 1918) și al Republicii Moldova (1991 – 1994). Melodia imnului a fost compusă de Anton Pann, iar versurile și aranjamentul aparțin lui Andrei Mureșanu (1816 – 1863), poet de factură romantică, ziarist, traducător, un adevărat tribun al epocii marcate de Revoluția de la 1848.

  • Anton Pann este creditat ca autor al muzicii imnului, dar melodia pe care Andrei Mureșanu a pus versurile sale avea o largă circulație în epocă și nu i se cunoaște cu certitudine autorul. O versiune spune că însuși Andrei Mureșanu este autorul melodiei, iar alta susține că de fapt era o melodie cântată pe un text religios, ce purta numele Din sânul maicii mele. Gheorghe Ucenescu susținea că el a fost cel care i-ar fi intonat-o, printre altele, la cererea poetului, care căuta o melodie potrivită pentru versurile sale, deci el ar fi „autorul moral” al melodiei.
  • De atunci, acest imn a fost cântat cu ocazia fiecărui conflict în România, datorită mesajului de patriotism și de libertate pe care îl poartă în el. Așa a fost și în timpul Revoluției române din 1989, când practic instantaneu și generalizat a fost cântat ca un adevărat imn național, înlocuind imnul comunist „Trei culori”.

 

      „Răsunetul” lui Andrei Mureşan

imnul-national-8       Întors de la Adunarea de pe câmpia Libertăţii din Blaj din 3/15 mai 1848, unde voinţa ştergerii iobăgiei, dorinţa de libertate şi unitate naţională au fost susţinute cu tărie., Andrei Mureşanu – conform mărturiei soţiei sale -,, s-a aşezat la masa de scris şi a scris până târziu după ce se făcuse ziuă,plimbându-se din când în când prin odaie şi citind ceea ce scrisese”. Erau strofe din poezia ,,RĂSUNETUL”.

  • ,,Sosind furiosul an 1848, poetul Andrei Mureşanu căuta o melodie după care să compună pentru acest an un sonet care să se cânte între amicii ce era să se adune în grădina parohului pentru o petrecere de seamă. Îndrăgit de toţi intelectualii români şi mai ales de tineretul braşovean, Gheorghe Ucenescu, un tânăr cântăreţ de mare talent, posesor al unui vast repertoriu de melodii laice şi religioase, a cântat multe cântece de probă printre care şi ,,Deşteaptă-te române!” . Deci, pe o melodie veche a lui Anton Pann s-au adaptat versurile lui Andrei Mureşanu.

Prima apariţie publică

  • Textul a apărut pentru prima dată în ,,Foaie pentru minte, inimă şi literatură” nr. 25 din 21 iunie 1848, după prima parte a Proclamaţiei de la Islaz.Titlul iniţial a fost ,,RĂSUNET” iar alfabetul utilizat este cel chirilic, specific perioadei respective.
  • Răspândită şi pe foi volante, poezia a fost cunoscută în scurtă vreme în toată Transilvania şi apoi şi în celelalte provincii româneşti. ,,Răsunetul” va deveni ,,Deşteaptă-te române!” îndată ce i se va găsi o melodie adecvată şi va fi repede un imn popular.
  • Poetul se închipuie un tribun care vorbeşte în numele neamului oprimat invocând vitejia străbună şi vestind profetic momentul decisiv al deşteptării.
  • Dincolo de idealul libertăţii dorit cu ardoare de Andrei Mureşanu, sub forma unui jurământ, dominate sunt ideile de înaltă datorie faţă de ţară, de modificare a ordinii istorice.
  • Ideea redobândirii demnităţii naţionale rămâne determinantă în cucerirea libertăţii şi unităţii naţionale, în numele unei descendente nobile şi al unui trecut eroic.

imnul-national-1

 

Cântarea din Parcul Zăvoi

  • Ziua Imnului Naţional este o sărbătoare de tradiţie pentru români şi special pentru vâlceni, întrucât în Parcul Zăvoi, pentru prima dată a fost cântat, ,,Deşteaptă-te române!”.
  • Potrivit documentelor vremii, la 29 iulie 1848 s-a intonat oficial pentru prima dată, în cadrul unei manifestări care a avut loc în Grădina Publică din Râmnicu Vâlcea (astăzi ZĂVOI), realizat la iniţiativa domnitorului Ştirbei Vodă, de către un grup de tineri revoluţionari paşoptişti conduşi de Anton Pann, cântecul revoluţionar ,,Deşteaptă-te române!”.
  • De altfel, pe Raportul nr. 10 al Comisarului de Vâlcea, D. Zăgănescu informa Ministrul Trebilor din Lăuntru al Ţărilor Româneşti că la data de 29 iulie 1848 cetăţenii oraşului, adunaţi în grădina Zăvoiului de la poalele Capelei, au cântat pentru prima dată în mod oficial actualul imn naţional ,,Deşteaptă-te române!”.

 

În SUA, prima înregistrare

  • Prima înregistrare a melodiei s-a făcut pe disc de vinilin, în 1900, în S.U.A., în interpretarea solistului Alexandru Pascu. Abia în 1910, fanfara Batalionului 2 Pionieri din București reunită cu fanfara Regimentului Ștefan cel Mare din Iași au realizat cea dintâi înregistrare instrumentală. În același an, corul „Ion Vidu” din Lugoj a înregistrat pentru prima dată pe disc varianta corală.

imnul-national-12-672x504

 

  • A devenit cântecul-simbol în perioadele cele mai grele din istoria României
  • Începând din 1848, „Deşteaptă-te, române!” a fost un cântec foarte drag românilor, insuflându-le curaj în momentele cruciale ale istoriei, cum ar fi Războiului de independenţă (1877 – 1878), primul şi al doilea război mondial. Mai ales în timpul crizei după lovitura de stat din 23 august 1944, când România s-a detaşat de alianţa cu Germania lui Hitler, alăturându-se Aliaţilor, acest imn a fost cântat în mod spontan de toţi şi emis pe toate staţiile radio.

Interzis de comunişti

  • Imediat după instaurarea deplinei dictaturi comuniste la 30 decembrie 1947, când regele Mihai I a fost forţat să abdice, „Deşteaptă-te, române!”, ca şi alte marşuri şi cântece patriotice, precum ,,Pe-al nostru steag e scris unire”, de exemplu, a fost interzis, intonarea sau fredonarea lor fiind pedepsite cu ani grei de închisoare. Aceasta, în ciuda faptului că a fost îndrăgit de români, insuflându-le curaj şi mândrie în momentele cruciale ale istoriei, precum războiul de independenţă, primul şi al doilea război mondial Din anii 1970, melodia a putut fi din nou cântată, dar fără versurile originale.
  • În ziua revoltei de la Braşov, 15 noiembrie 1987, muncitorii de la uzinele de Autocamioane au început să cânte această melodie, mulţi dintre ei nemaiştiind versurile. Cu toate acestea melodia a continuat fără întrerupere.
  • Pe 22 decembrie 1989, în timpul revoluţiei anticomuniste, imnul s-a înălţat pe străzi, însoţind uriaşele mase de oameni, risipind frica de moarte şi unind întregul popor în sentimentele nobile ale momentului.
  • Adevărat arc de cerc peste decenii şi veacuri dar şi peste hotarele vechii Dacii ,,Deşteaptă-te române!” redevine simbol naţional după 1989, iar prin Constituţia României din 1991 este consfinţit ca imn naţional. Astfel, instituirea sa ca imn naţional a venit de la sine, impunându-se generalizat, fără şovăială, sub formidabila presiune a manifestanţilor.

   Ziua Imnului

imnul-national-6-1038x529

  • In România, ziua de 29 iulie este Ziua Imnului Naţional – “Deşteaptă-te, române!”, sărbătorită anual începând din 1998, ca urmare a unei hotărâri a Senatului României din 18 mai 1998. Imnul de stat al României este alcătuit din unsprezece strofe, primele trei şi ultima dintre ele fiind cântate la ocazii festive.

  • Concret, în anul 1998 – Parlamentul României proclamă ziua de 29 iulie drept ,,Ziua Imnului Naţional al României” la iniţiativa unui grup de parlamentari vâlceni. 

  • Titlul „Deșteaptă-te, române!” este în același timp social și național; social, deoarece impune o permanentă stare de a asigura tranziția către o lume nouă; național, deoarece alătură această deșteptare tradiției istorice. Imnul conține acest sublim „acum ori niciodată”, prezent și în alte imnuri naționale, de la „paion”-ul cu care grecii au luptat la Marathon și Salamina până la „Marseilleza” Revoluției franceze.

imnul-national-9-600x388

         Invocarea destinului national este culmea cea mai inalta pe care un popor o poate atinge in zborul sau catre divinitate. Acest „acum ori niciodata” concentreaza toate energiile vitale, mobilizand la maximum.

 

Imnul de stat al României este alcătuit din unsprezece strofe.

La ocazii festive se interpretează strofele 1, 2, 4 și 11.

Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată, croiește-ți altă soarte,
La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani.

Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Și că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!

Înalță-ți lata frunte și caută-n giur de tine,
Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;
Un glas ei mai așteaptă și sar ca lupi în stâne,
Bătrâni, bărbați, juni, tineri, din munți și din câmpii!

Priviți, mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine,
Româna națiune, ai voștri strănepoți,
Cu brațele armate, cu focul vostru-n vine,
„Viața-n libertate ori moarte!” strigă toți.

Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
Și oarba neunire la Milcov și Carpați!
Dar noi, pătrunși la suflet de sfânta libertate,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea frați!

O mamă văduvită de la Mihai cel Mare
Pretinde de la fii-și azi mână d-ajutori,
Și blastămă cu lacrămi în ochi pe orișicare,
În astfel de pericul s-ar face vânzători!

De fulgere să piară, de trăsnet și pucioasă,
Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
Când patria sau mama, cu inima duioasă,
Va cere ca să trecem prin sabie și foc!

N-ajunse iataganul barbarei semilune,
A cărui plăgi fatale și azi le mai simțim;
Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,
Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim!

N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie,
Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm;
Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie,
Să ne răpească limba, dar morți numai o dăm!

Români din patru unghiuri, acum ori niciodată
Uniți-vă în cuget, uniți-vă-n simțiri!
Strigați în lumea largă că Dunărea-i furată
Prin intrigă și silă, viclene uneltiri!

Preoți, cu crucea-n frunte căci oastea e creștină,
Deviza-i libertate și scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăși în vechiul nost’pământ!

 

La multi ani, romanilor de pretutindeni!

imnul-national-11-480x360

Cu drag,

Florentina Ilisei

6 Comentarii
  1. Ana Patrascu spune

    Doamne ajută să ne deşteptăm odată şi să dăm valoare tări noatre

  2. Rodica Popescu spune

    La tv nu se vorbeste despre acest subiect”minor”.oltenu e pe toate posturile

  3. Cocosi Gheorghe spune

    Unde ar fi noroci să se trezească Romanu

  4. Cornelia Popa spune

    Refuz sa cred ca tinerii nu se vor trezi,chiar daca majoritatea vor sa plece.Cei de sus……vor realiza ca fara tineri cu drag de tara nu se poate.

  5. Vasile Stan spune
  6. Adrian Bran spune

    Oare cati stiu ???

Lasă un răspuns