25 Martie – Buna Vestire (Blagoveştenia); Ziua Cucului

   

  Sâmbătă, 25 martie, credincioșii sărbătoresc Buna vestire sau Blagoveștenia, cum este cunoscută popular. Cei care țin Marele Post al Paștelui au dezlegare la pește.

   În această zi, Fecioara Maria a primit vestea de la Arhanghelul Gavriil că-l va naşte pe Fiul lui Dumnezeu. Sărbătoarea Bunei Vestiri întâmpină şi sosirea rândunelelor, dar și primul cântat al cucului, zi numită în calendar Ziua Cucului.

• Buna vestire este o sărbătoare cu dată fixă, 25 martie, de la care începe să curgă perioada de 9 luni, până la Crăciun, cât Maria L-a purtat în pântece pe Iisus.

• Fecioara din Nazaret, crescută în Templu până la 15 ani și apoi dată în tutela dreptului Iosif (căci părinții ei muriseră între timp), a fost aleasă de Dumnezeu și a primit înștiințare prin Arhanghelul Gavriil (sărbătorit pe 26 martie):

   – “Bucură-te, ceea ce ești plină de har! Domnul este cu tine. Binecuvântată ești tu între femei… Și iată, vei lua în pântece și vei naște fiu și vei chema numele lui Iisus. Acesta va fi mare și Fiul Celui Preaînalt se va chema…” (Luca 1, 28-32).

 

 

 Pe langa semnificatia religioasa, in ziua de Buna Vestire in unele zone din tara se spune ca atunci canta cucul prima oara. In traditia populara cucul este vestitorul de lucruri importante din viata de zi cu zi a omului. In trecut se credea ca in momentul in care o persoana il auzea pentru prima oara cantand in acel an, omul trebuia sa numere de cate ori acesta canta. Astfel, omul afla cati ani mai are de trait.

•   Conform unei superstitii de Buna Vestire este bine sa se puna in pragul casei sare si paine pentru hrana ingerilor. In vestul tarii, Buna Vestire mai este cunoscuta si sub denumirea de Zamislirea Domnului. In calendarul popular, Buna Vestire mai poarta si numele de Blagovestenii sau Ziua Cucului.

• Dupa cum spune si numele sarbatorii, aceasta zi aduce mereu crestinilor o veste minunata. In aceasta zi oamenii nu trebuie sa se certe deoarece este mare pacat. Persoanele care se cearta in ziua de Buna Vestire vor avea necaz tot anul. In regiunea Bucovinei, de Buna Vestire nu se pun oua la closca deoarece se crede ca puii ar putea iesi cu doua capete si patru picioare.

• In alte regiuni, pentru a se asigura ca vor avea parte de roade bogate in livezi, oamenii amenintau pomii cu toporul dupa care ii stropeau cu tuica. Tot in aceasta zi persoanele din Maramures aduna toate lucrurile nefolositoare de prin curti si le dau foc. Acest obicei poarta numele de Noaptea focurilor si este practicat de catre toti maramuresenii, incepand decu ziua si durand de obicei dupa miezul noptii sau chiar pana in zori.

  Datorita faptului ca in aceasta zi este dezlegare la peste, o superstitie spune ca persoana care gusta in aceasta zi peste se va simti intregul an precum pestele in apa. In popor se mai spune ca toti pescarii nu ar trebui sa arunce cu mamaliga in apa in ziua de Buna Vestire. In caz contrar, toti pestii din acea apa vor muri.

   De Buna Vestire, primul cantec al cucului trebuia sa ii gaseasca pe toti oamenii imbracati in haine curate, joviali, veseli, cu bani in buzunare si cu stomacul plin. Daca oamenii nu ar indeplini cu strictete aceste ritualuri se credea ca respectivii nu se vor putea bucura de toate bogatiile pe care anul urma sa le aduca. Iar daca primul cantec al pasarii era auzit pe stomacul gol, in stanga sau in spatele omului, acest lucru era un semn rau, precum spun si versurile “Cucu-n spate mi-a cantat/ si moartea m-a sagetat!”. Mai mult, conform unei superstitii, persoanele care auzeau cucul toata primavara urmau sa moara in scurt timp.

   In unele locuri se obisnuia ca flacaii si fetele de insuratoare sa intrebe cucul cati ani mai trebuie sa astepte pana se vor casatori. Daca pasarea tacea acesta era prilej de mare bucurie deoarece tacerea semnifica o casatorie grabnica, in timp ce cantecul cucului insemna inca un an de asteptare.

 

Obiceiuri de Blagoveștenie

 

  În unele aşezări din Apuseni gospodarii stropesc cu ţuică la rădăcina pomilor şi cu vin la rădăcina viţei de vie, ca să aibă rod bogat în acel an. De asemenea, tot în Alba, mai era obiceiul ca în zorii zilei să se afume cu „pozdări” de cânepă şi cu tămâie pomii din livezi, pentru a alunga bolile şi dăunătorii.

  De Buna Vestire se poate ara, dar nu şi semăna, căci păsările vor mânca boabele ce urmează să ajungă sub brazdă. De Blagoveştenie sosesc rândunele şi cucul începe să cânte. Cucul cântă mereu până la Sânziene sau Sânpetru, când se spune că mănâncă orz sau boabe de cireşe şi se îneacă. Nemaiputând cânta, se transformă în uliu şi aşa rămâne până anul viitor, când îşi recapătă glasul de Blagoveştenie. În unele sate, de Buna Vestire, se face un foc în curte, în faţa uşii, şi lângă el sunt puse pâine, sare şi o cofă cu apă, ca să se încălzească îngerii, să mănânce şi să bea apă. Pâinea şi sarea sunt apoi date de pomană.

  Gospodinele nu păstrează ouăle făcute în ziua de Buna Vestire, căci, dacă le vor pune sub cloşcă, nu vor ieşi pui sănătoşi. Bărbaţii nu se ceartă cu nevestele, că altfel se vor sfădi tot anul.

Buna Vestire, numită și Ziua Cucului

 

  În calendarul popular, Buna vestire este cunoscută și sub denumirea de Ziua Cucului. Se spune că în această zi are loc primul său cântec, prin care anunță vestirea primăverii. Potrivit tradiției, dacă primul cântec al cucului era auzit pe stomacul gol, în spatele omului, era semn rău: „Cucu-n spate mi-a cântat/ și moartea m-a săgetat!”

Există obiceiul ca în această zi, să se numere de câte ori cucul își cântă numele. Numărul ar putea fi câți ani mai avem de trăit.

În această zi, tradiția mai spune că flăcăii și fetele îl întrebau pe cuc când se vor căsători: „Cucule voinicule/ Câți ani îmi vei da/ pân’ m-oi însura (mărita)?”. Dacă se întâmplă ca după rostirea acestor cuvinte, cucul să cânte, cântecul său echivala cu un an de așteptare.

Iar, dacă el nu cântă, tăcerea sa era semn că avem de-a face cu o căsătorie grabnică. De asemenea, craca pe care a cântat cucul de ziua sa era tăiată și pusă în scăldătoarea fetelor, în speranța că flăcăii nu le vor ocoli.

Se spune că, dacă în ziua de Blagoveştenie timpul va fi frumos, tot anul are să fie bun. Şi cum va fi vremea în ziua de Buna Vestire, aşa va fi şi de Paşte. Iar dacă de Buna Vestire se află şi frunza verde, atunci anul va fi cu belşug. Dacă în ziua praznicului e ceaţă, primăvara va fi plăcută, călduroasă şi fără multe zile mohorâte.

Craca pe care a cântat cucul de ziua sa era tăiată şi pusă în scăldătoarea fetelor, în speranţa că flăcăii nu le vor ocoli.

• La Blagoveştenie se efectuau nenumărate acte de purificare a spaţiului, de alungare a şerpilor de pe lângă casă şi a insectelor şi omizilor din livezi: afumarea cu tămâie şi cârpe arse a clădirilor, curţilor, oamenilor şi vitelor (Transilvania, Banat); producerea zgomotelor de care să se sperie forţele malefice prin tragerea unui clopoţel legat de picior (Transilvania) sau lovirea fiarelor (Banat); aprinderea focurilor în grădini şi livezi; scoaterea din lăzi a straielor şi ţesăturilor la aerisit. Fertilitatea în noul an era invocată prin stropitul rădăcinii prunilor cu ţuică; ameninţarea cu securea a pomilor fructiferi că vor fi tăiaţi daca nu rodesc (Banat, Transilvania).

• În alte zone ziua de Blagoveştenie era însă considerată neprielnică pentru rodul păsărilor, animalelor şi plantelor: nu se puneau cloştile sau se credea că din ouăle ouate în această zi nu ies pui; vacile nu se „goneau“; nu se semăna porumbul (Moldova, Bucovina).

• În schimb, în vestul ţării se obişnuia să se altoiască pomii, iar în nord, unde primăvara soseşte mai târziu, să se scoată stupii la iernat. Blagoveştenia era un timp favorabil pentru aflarea norocului şi rodului pomilor fructiferi pentru previziuni meteorologice. Femeile strângeau apa provenită din neaua topită pentru a fi folosită în practicile de medicină şi cosmetică populară.

Importanţa sărbătorii este subliniată de sacrificiul peştelui care se mănâncă, indiferent daca ziua este de post sau de dulce.

 

    Potrivit tradiției, dacă primul cântec al cucului era auzit pe stomacul gol, în spatele omului, era semn rău: „Cucu-n spate mi-a cântat/ și moartea m-a săgetat!”

Există obiceiul că în această zi, să se numere de câte ori cucul își cântă numele, număr care ar descoperi câți ani mai avem de trăit.

Flăcăii și fetele îl întrebau pe cuc când se vor căsători: „Cucule voinicule/ Câți ani îmi vei da/ pan’ m-oi însura (mărită)?” Dacă se întâmplă că după rostirea acestor cuvinte, cucul să cânte, cântecul sau echivala cu un an de astepare. Dimpotrivă, dacă el tăcea, tăcerea să era semn că avem de-a face cu o căsătorie grabnică.

De asemenea, cracă pe care a cântat cucul de ziua să, era tăiată și pusă în scăldătoarea fețelor, în speranța că flăcăii nu le vor ocoli.

Tradiţia spune că de Buna Vestire nu e bine să ieşim din casă flămânzi sau fără bani în buzunar. Mai mult, la auzul cântecului cucului, e bine să aruncăm un bănuţ în direcţia din care se aude glăsuirea păsării, pentru a avea noroc tot anul. Fetele nemăritate sau holteii ascultă cântatul cucului pentru a afla când se căsătoresc, fiecare tril echivalând cu un an.

În Transilvania, se mai păstrează un obicei străvechi. De seara, se pregătesc câteva obiecte rituale: o oală cu jar, tămâie şi clopoţei. Cel care se scoală primul în acea familie iese din casă, pune tămâie peste jar şi înconjoară clădirea de trei ori; apoi, afumă vitele şi pomii, făcând zgomot cu clopoţeii. Se spune că astfel se alungă energiile negative şi bolile din gospodărie.

De Buna Vestire, apicultorii scot stupii afară, dar şi vitele din grajduri şi le lasă să stea la soare, fără să poarte jug, pentru ca ele să fie sănătoase tot anul.

De Blagoveştenie este dezlegare la peşte. Este bine să mâncăm peşte, pentru a fi sprinteni şi sănătoşi… ca peştele.

Dacă găinile sau orice pasăre de curte ouă, acestea nu se pun sub cloşcă, pentru că vor ieşi pui bolnavi şi vor aduce pagubă în familie.

Femeile care vor să aibă copii ţin post negru, beau agheasmă şi se roagă Maicii Domnului ca praznicul Bunei Vestiri să facă minuni în familia lor.

A doua zi dupa Buna-Vestire, adică pe 26 martie, numită de popor „Stoborul Blagovesteniilor” sau „Blagovesnicul” e serbata de femei pentru boli, lovituri sau să nu li se imbolnaveasca copiii.

Cum a fost vestită Naşterea lui Iisus Hristos?

    Îngerul Gavriil a fost trimis de Dumnezeu într-o Cetate din Galileea, numită Nazaret, la o fecioară logodită cu un bărbat numit Iosif, din casa lui David. Numele fecioarei era Maria. Îngerul a intrat la ea şi i-a zis: „Bucură-te, tu, căreia ţi s-a făcut mare har; Domnul este cu tine, binecuvântată eşti tu între femei!”. Tulburată foarte mult de cuvintele acestea, Maria se întreba singură ce putea să însemne urarea aceasta. Îngerul i-a zis: „Nu te teme, Maria, căci ai primit îndurare înaintea lui Dumnezeu. Şi iată că vei rămâne însărcinată şi vei naşte un fiu, căruia îi vei spune Iisus. El va fi mare şi va fi numit Fiul Celui Preaînalt. Maria a zis îngerului: „Cum va fi aceasta, devreme ce eu nu ştiu de bărbat?”
„Duhul Sfânt se va pogori peste tine şi puterea Celui Preaînalt te va umbri; pentru aceea şi Sfântul care Se va naşte din tine Fiul lui Dumnezeu Se va chema”. (Evanghelia după Luca 1, 26-36).

   Buna Vestire este sărbătorită în fiecare an în perioada Postului Mare, fiind una dintre sărbătorile pentru care Biserică acordă dezlegare la pește, indiferent în ce zi ar cădea această.

La Buna Vestire, se mănâncă bine!

De Blagoviștenie, legea nescrisă din străbuni spune că nu avem voie să ieșim din casă flămânzi. În această zi e obligatoriu să se mănânce bine, să nu se simtă deloc senzația de foame și să nu se iasă din casă cu stomacul gol.

Buna Vestire, cea mai veche sărbătoare a Maicii Domnului

   Buna Vestire este prima sarbatoare confirmata in documente, dintre sarba­torile Maicii Domnului. Data acestei sarbatori a variat la inceput. Astfel, unii o sarbato­reau in ajunul Bobotezei (5 ianuarie), iar in unele Biserici din Apus, ca cele din Spania, Galia si Milano, Buna Vestire s-a sarbatorit la 18 decembrie. Parintele profesor Ene Braniste sustine ca sarbatoarea a fost introdusa la Roma de papa Leon al II lea (681-683), la inceput ca o sarbatoare locala si cu denumirea de sarbatoare a asteptarii Nasterii Dom­nului; dar va­riatia datei ei a durat in Apus pana in sec. XI, cand data de 25 martie s-a generalizat in toata lumea catolica de atunci. Numai la armeni Buna Vestire se praznuieste pe 7 aprilie, in raport cu data veche a sarbatorii Nasterii Domnului (6 ianuarie).

  În Răsărit însă, data de 25 martie s-a generalizat probabil îndată ce Nașterea Domnului a început să fie sărbătorită peste tot pe 25 decembrie, adică încă din prima jumătate a sec. al V lea.