14 Septembrie – ”Ziua Muntelui” – frumusețe de legendă

 

 

       14 Septembrie a fost declarată de Guvernul României în 2002 ca fiind ‘Ziua Muntelui’, urmând a fi sărbătorită în fiecare an prin manifestări speciale — conferințe, seminarii, expoziții, schimburi de experiență, loturi demonstrative, mese rotunde.

• Astfel, potrivit Hotărârii de Guvern nr. 715/2002, la 14 septembrie sărbătorim „Ziua Muntelui”, marcând data tradiţională a încheierii păşunatului anual în Carpaţii României, dar şi pentru a atrage atenţia asupra problemelor din zonele montane (sărăcie, izolare etc.) în vederea adoptării unei legislaţii corespunzătoare vizând protejarea mediului înconjurător şi valorificarea potenţialului din aceste zone.

   Ziua de 14 septembrie este legată şi de faptul că la această dată a avut loc inaugurarea Crucii Caraiman din Munţii Bucegi, ridicată la altitudinea de 2.291 m şi construită în perioada 1926-1928, pentru a cinsti memoria românilor care au murit în Primul Război Mondial.

• Adoptarea legilor preconizate s-a lăsat aşteptată şi situaţia munţilor noştri s-a înrăutăţit, prin tăierile ilegale (peste 8 milioane de mc de lemn „dispar” anual din pădurile României, potrivit fostului ministru al mediului, Graţiela Gavrilescu), inclusiv ale unor suprafeţe de păduri virgine. (Din totalul de 322.000 de hectare de păduri virgine din eco-regiunea carpatică, 250.000 de hectare sunt la noi în ţară, doar 18% din suprafaţa lor fiind inclusă în arii protejate.)

• Munţii Carpaţi reprezintă al doilea cel mai lung lanţ muntos din Europa, după Munţii Scandinaviei, având o lungime de aproximativ 1.500 km, din care aproximativ 800 de km se desfăşoară în România. La noi în ţară se află şi cel mai lung lanţ de munţi vulcanici din Europa: Oaş – Gutâi – Ţibleş – Călimani – Gurghiu – Harghita.

 

      – Extras din Hotărârea nr. 715/2002 privind crearea Comitetului Naţional Român pentru Anul Internaţional al Muntelui – 2002, România

    ”…Art. 8. (1) Se nominalizează ca „oraş observator pentru A.I.M. – 2002, România” municipiul Vatra Dornei, localitate în care se află sediile Centrului de Formare şi Inovaţie pentru Dezvoltare în Carpaţi, Federaţiei Agricultorilor de Munte – Dorna şi Asociaţiei Naţionale pentru Dezvoltare Rurală-Montană „Romontana”, organizaţii ce îndeplinesc condiţiile de reprezentativitate şi deţin capacitatea de întreţinere a contactelor la nivel naţional şi internaţional pentru A.I.M. – 2002.

          (2) Data tradiţională a încheierii păşunatului anual în Carpaţii României, 14 septembrie, se declară „Ziua Muntelui” şi va fi sărbătorită în fiecare an prin manifestări speciale – conferinţe, seminarii, expoziţii, schimburi de experienţă, loturi demonstrative, mese rotunde -, organizate de consiliile locale împreună cu şcolile, instituţiile agricole şi silvice, alţi parteneri, din localităţile montane, cu invitarea agricultorilor şi a altor membri ai comunităţii locale….”

 

   Data de 14 septembrie a fost aleasă ca fiind data tradițională a încheierii pășunatului anual în Carpații României. O activitate milenară care dispare pas cu pas, sub ochii practic nepăsători ai autorităților și ai întregii societăți, tot mai multe stâne fiind părăsite, tot mai multe plaiuri înfundându-se, tot mai puțini ciobani meritându-și numele și renumele de odinioară și tot mai puține tradiții supraviețuind valului de așa-zisa ‘modernizare’ care a făcut și transhumanța tehnic aproape imposibilă deși alte țări regretă că au distrus-o și încearcă să valorifice măcar turistic istoria acelui fenomen cândva omniprezent.

     – Ziua Muntelui ar trebui să fie o sărbătoare și o ocazie de celebrare și promovare a mediului montan ca oportunitate și model de dezvoltare sustenabilă, dar din păcate în România ar trebui să fie mai degrabă o zi de doliu și de conștientizare a stării de pericol, dar și de mobilizare în apărarea a ceea ce mai este încă natura carpatină, aflată sub asediul omului.

• În Carpații românești se adăpostește o imensă varietate peisagistică și o biodiversitate impresionantă. Ei cuprindeau foarte de curând cel mai mare peisaj forestier intact din zona temperată a Europei, sunt gazda celei mai mari populații de carnivore mari din UE — mii de urși, lupi și râși în condițiile în care cele mai multe state europene nu mai au niciunul, sunt izvor de bogații materiale, vatră de civilizație, model de conviețuire armonioasă om-natura timp de multe secole…        

      Sălașele sezoniere devin treptat ruine, multe cătune sunt părăsite, azbocimentul a înlocuit șindrila pe acoperișuri, sârma ghimpată înlocuiește tot mai mult gardurile de lemn și numeri pe degete oamenii care mai știu să facă un tulnic, un ciubăr, o cergă.

     Mare parte din parcurile naționale și naturale din Carpați au ajuns să fie administrate de operatori economici, al căror rol, prin definiție, este să facă bani cât mai mulți, nu să maximizeze rolul lor ecologic și educativ. În schimb legislația actuală nu interzice accesul motorizat în natura montană în scop recreativ, dar interzice în cea mai mare parte din Carpați turismul activ și sportul montan nemotorizat, interzicând accesul în scop recreativ pe jos, pe bicicletă, călare sau pe schiuri unde nu este traseu sau zona special marcată în acest sens.

 

Frumusețea munților din România

     Denumirea muntilor Carpati vine de la denumirea unui trib de daci din Moldova care se numeau carpi in traducere ar insemna pietre.

•    Muntii Carpati din tara noastra fac parte dintr-un lant muntos ce are o lungime de peste 1 500km .

   – Acesta se numeste tot Carpati si se intind pe teritoriul a opt tari: Austria, Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria, Ucraina, Romania si Serbia.

• Cel mai inalt varf din tot lantul carpatic se gaseste in Slovacia si are o altitudine de 2 655m (cu o suta de metri mai mult decat varful Moldoveanu ) – se numeste Gerlachovsky;

• Din lantul carpatic izvorasc mai multe rauri mari cum sunt: Nistrul, Tisa, Prutul, Siretul, Muresul, Oltul s.a.

• In muntele Puciosul sunt niste „pesteri ucigatoare”care emana sulf, folosite de localnici in tratarea reumatismului.

• Cea mai scazuta temperatura din tara noastra s-a inregistrat in 1942 in Depresiunea Brasov.

  • Aceasta a fost de -38,5 grade C

• In Carpati se afla forme de relief deosebite .Pe langa cele arhicunoscute din Muntii Bucegi „Sfinxul”si „Babele”, mai exista si altele ca: „Mosul”cei „12 apostoli”-in Muntii Calimani „Creasta Cocosului”in Muntii Gutai „Tigaile”  in Ciucas;

• Carpatii Orientali constitue mai mult de jumatate din suprafata Carpatilor din tara noastra,

• In Carpatii Romaniei sunt peste 12 000 de pesteri  – 76 dintre acestea au o lungime mai mare de 2km;

• Cea mai adanca pestera din Romania este Pestera Izvorul Tausoarelor. Situat in Muntii Rodnei ea coboara pana la 415m sub nivelul marii;

• Cea mai cunoscuta pestera din muntii nostri Pestera Ursilor este rezervatie stintifica.

• Cea mai mare pestera din muntii Romaniei este Pestera Vantului .Ea se gaseste in Muntii Padure Craiului si are o lungime totala de 52km;

• Lacul Sfanta Ana din masivul Ciomatu-Mare este singurul lac de origine vulcanica de pe teritoriul Romaniei ,Lacul are forma de L.

    –  Carpaţi reprezintă al doilea cel mai lung lanţ muntos din Europa. Au o lungime de aproximativ 1.500 km, după Munţii Scandinaviei, care au 1.700 km.

 – Munţii Carpaţi sunt populaţi de cel mai mare număr de urşi bruni, lupi şi lincşi din Europa;

      – munții din România cuprind mai bine de 12.000 de peşteri şi avene, iar specialiştii spun că nu sunt descoperite încă toate.

    –  Sfinxul din Munţii Bucegi are aceeaşi înălţime ca şi faimosul Sfinx din Egipt. Tocmai din acest motiv unii cercetători cred că ar fi executat de către oameni şi nu de forţele naturii, înfăţişând o zeitate.

 – cel mai lung lanţ de munţi vulcanici din Europa se găsește în România. Acesta este Munţii Oaș – Munţii Țibles – Munţii Călimani – Munţii Gurghiu – Munţii Harghita.

 – Lacul Sfânta Ana este singurul lac vulcanic din România. Îl găsim în vârful Masivului Ciomatu, judeţul Harghita.

 – Peştera Huda lui Papara este una dintre cele mai lungi, cele mai denivelate, cele mai dificile, cu cele mai mari săli, cu cele mai înalte galerii, cu cele mai lungi cursuri subterane, cu cele mai mari debite, cu cele mai mari cascade, cu cele mai mari colonii de lilieci din Europa, cu cele mai lungi şi mai numeroase excentrite, cu cele mai mari depozite de chiropterit din România. O găsim în Munţii Trascăului.

 – Munţii Bucegi sunt „suspectaţi” de fenomene paranormale. Din declaraţii de la diverşi oameni şi cercetători se află că există o zonă de aproximativ un kilometru unde organismul se revitalizează brusc şi nu obosește. Zona se află pe Valea Ialomiţei, în locaţia numită „Şapte izvoare”. Pe lângă aceasta, aici s-au simţit şi măsurat câmpuri energetice foarte puternice, ce au fost legate de extraterești, lumi subterane, galerii şi tuneluri ce nu par şlefuite de vreme, ci de cineva.

• S-au descoperit schelete a 80 de uriaşi lângă oraşul Mihăileşti din judeţul Giurgiu, la Nucet, care pe vremea dacilor făcea parte din cetatea numită Argedava. Măsurau în jur de 5 metri. Deci se pare că poveştile din folclor nu sunt numai povești.

 – Peştera Movile din Dobrogea a fost descoperit primul ecosistem din lume a cărui viaţă se bazează pe chemosinteză (sunt formate substanţe organice, în special carbohidraţi, din substanţe anorganice, precum dioxidul de carbon sau oxigenul).

• Aici nu pătrunde soarele nicio clipă, nu există nicio sursă de apă ce vine din exterior. Este un ecosistem închis, ceea ce este în peştera nu are nicio alimentaţie din exterior. Organismele s-au adaptat şi continuă să trăiască în Peştera Movile. Unele sunt chiar veninoase.

● 85 de lacuri glaciare oglindesc înălţimile colţuroase ale Munţilor Retezat, în cel mai impresionant parc naţional montan al României. Vestigii ale perioadei de glaciaţiune cuaternară, căldările de la 2000 de metri au pierdut urma gheţarilor de odinioară în adâncimile tăurilor cu unde sclipitoare.

   – Cel mai mare iezer glaciar este Bucura, cu un luciu de apă de 11 ha, iar cel mai adânc lac glaciar din România este Zănoaga – 29 de metri, din acelaşi Retezat. 

 

 

 

 

Cu înalţii săi pereţii din calcar, apropiaţi până aproape la un metru, Cheile Bistriţei (jud.Vâlcea) sunt cele mai înguste din România. 

 

 

Intre localităţile Eşelniţa şi Dubova, într-un perete stâncos pe malul Dunării a fost cioplită cea mai înaltă sculptură din piatră a Europei: chipul regelui Decebal. Localizarea ei aici nu e întâmplătoare.

Vis-a-vis, pe malul sărbesc, se află Tabula Traiana, o placă veche de 2000 de ani ce aminteşte de campaniile militare ale lui Traian în Dacia şi de victoriile romanilor. Figura lui Decebal măsoară 55 de metri înălţime şi 25 lungime, în timp ce inscripţiile în latină au fost gravate pe o suprafaţă din piatră de 1,74 metri înălţime şi 4 metri lungime.    

 

 

Munţii Carpaţi, între mit şi realitate, între legende şi ştiinţă