Sfantul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir. Viața Sfântului, datini și superstiții.

7

      Intrucât în calendarul creștin ortodox este pomenit şi Sfântul Dimitrie cel Nou, Basarabov, este bine să facem de la început distincţie:

 

  • Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, a trăit în a doua jumătate a secolului al III-lea, în cetatea Tesalonicului din Grecia, unde se găsesc şi moaştele acestuia, ziua de pomenire fiind 26 octombrie.  Biserica actuală în care se află moaştele Sfantului Mucenic Dimitrie (Tesalonic, Grecia) a fost construită la puţin timp de la incendiul bisericii ridicate de guvernatorul Leontie, din anii 626-634. A fost transformată în moschee în anul 1493 şi redată cultului creştin în 1912.

  • Iar Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, Basarabov, a trăit cu aprox. 1000 de ani mai târziu, pe pământul Bulgariei de azi, fiind pomenit la 27 octombrie, sfintele lui moaşte aflându-se, din secolul al XVIII-lea, în catedrala patriarhală din Bucureşti.

 

Originea numelui Dimitrie

   Originea numelui Dimitrie e grecească şi aminteşte de vechea zeiţă a agriculturii, Demeter. Creştinismul a impus numele masculin Demetrios, explicat uneori ca simplificare a lui demometer, „maica poporului” (demos = popor; meter = mama), pronunţat în neogreacă dimomitir

   Chiar din antichitate Demeter era tradus prin „pămâtul-mamă”, interpretare acceptată şi astăzi de către specialişti, indiferent de modalitatea prin care se ajunge la aceasta semnificaţie.

  Mai mulţi regi ai Macedoniei şi ai regatului Seleucid au purtat numele de Demetrius, dar şi Sfântul Demetrius, martir al secoulului al IV-lea.

  • În Ţara Românească primele atestări ale numelui apar în 1387 cu forma Dimitru, în 1429 forma Dumitru, iar în 1437 forma Dimitrie. După 1500 apar o serie întreagă de derivate de la numele de baza Dumitru, printre primele fiind numele Dima.

  • Pe lângă numele bărbăteşti Dumitru, Dimitrie (cu prescurtări ca Mitrea, Mitru, Mitu),  Dumitrache, Mitran, Dumitraşcu şi diminutive ca Mitruş, Mitruţ, Mitrel, Mitrică, Mituş, Mitel, Mitică, iar uneori Mitty (sub influenţă occidentală), exista şi numele femeiesc Dumitra (de unde Mita, Mimi şi alte forme).

 

sf-mucenic-dimitrie-3VIAŢA SFÂNTULUI MARE MUCENIC DIMITRIE, IZVORATORUL DE MIR

  Sfantul Mare Mucenic Dimitrie a trait pe vremea imparatilor Diocletian si Maximian Galeriu (284- 311) si era fiul voievodului cetatii Tesalonicului, botezat in taina de parintii sai, de frica cruntelor prigoane impotriva crestinilor. Si il invatau parintii in camara cea ascunsa a palatului lor toate tainele sfintei credinte, luminandu-i cunostinta despre Domnul nostru Iisus Hristos, precum si milostenia cea catre saraci, savarsind, adica, faceri de bine, celor ce trebuiau. Si asa, Dimitrie a cunoscut adevarul din cuvintele parintilor sai, dar, mai ales, a inceput a lucra intr-insul darul lui Dumnezeu. Si tanarul crestea cu anii si cu intelepciunea, urcand ca pe o scara, din putere in putere. Si, ajungand la varsta cea mai desavarsita, parintii lui s-au dus din vremelnica viata, lasand pe tanarul Dimitrie mostenitor nu numai al multor averi, ci si al bunului lor nume.

  • ”Maximian imparatul, auzind de moartea voievodului Tesalonicului, a chemat la dansul pe fiul acestuia si, cunoscandu-i intelepciunea, l-a facut voievod in locul tatalui sau. Si a fast primit Sfantul cu mare cinste de cetateni, iar el carmuia cu multa vrednicie poporul, propovaduind pe fata dreapta credinta si aducand pe multi la Hristos.

  • Nu dupa multa vreme, a cunoscut imparatul ca voievodul Dimitrie este crestin si s-a maniat foarte. Drept aceea, intorcandu-se biruitor dintr-un razboi cu scitii, Maximian a poruncit sa se faca praznice in fiecare cetate, in cinstea zeilor, si a venit imparatul si la Tesalonic. Si, Dimitrie fiind intrebat, de sunt adevarate cele auzite despre dansul, a raspuns cu indrazneala, marturisind ca este crestin si a defaimat inchinarea paganeasca. Si indata, imparatul a poruncit sa-l inchida in temnita, pana la incheierea jocurilor in cinstea venirii sale.

    • Si se bucura imparatul, mai ales, vazand pe un luptator vestit. Lie, vandal de neam, inalt, puternic si infricosator la chip, ca se lupta cu cei viteji si-i ucidca, aruncandu-i in sulite. Deci, era acolo un tanar crestin, anume Nestor, cunoscut Sfantului Dimitrie. Accsta, vazand pe Lie ucigand fara crutare pe oameni, mai cu seama pe crestini, s-a aprins de ravna. Si vrand sa se lupte cu Lie a alergat la Sfantul, in temnita, cerand de la dansul rugaciuni si binecuvantare ca sa-l poata birui pe acel ucigas de oameni. Si, insemnandu-l cu semnul crucii pe frunte, Sfantul i-a zis: „Du-te si pe Lie vei birui si pe Hristos vei marturisi!”

  • Astfel, intrand in lupta cu Lie, Nestor a strigat: „Dumnezeul lui Dimitrie, ajuta-mi!” Si indata, trantandu-l jos pe Lie, l-a omorat. Si s-a intristat imparatul de moartea lui Lie. Afland insa ca Sfantul Dimitrie este cel care l-a indemnat pe Nestor sa se lupte cu Lie, imparatul a trimis ostasi, poruncindu-le sa-l strapunga cu sulitele pe Sfantul, in temnita, ca a fost pricina mortii lui Lie. Si aceasta, facandu-se indata, marele Dimitrie si-a dat sufletul in mainile lui Dumnezcu. Si s-au facut la moastele lui multe minuni si prea slavite tamaduiri.

  • Tot atunci, din porunca imparatului, s-a taiat capul si Sfantului Nestor.

 

 

Sfântul Mare Mucenic Dimitrie si Cuviosul Dimitrie cel Nousfintii-dimitrie-600x338

Modele de trãire crestinã

     Cei doi sfinti Dimitrie, sãrbãtoriti unul dupã altul în inima toamnei, reprezintã douã modele diferite de viatã crestinã:

   – luptãtorul pentru credintã si pustnicul.

  • Sfântul Mare Mucenic Dimitrie a renuntat la glorie si la bogãtie pentru a propovãdui dreapta credintã si a murit ca ostas mãrturisitor al lui Hristos;

  • Cuviosul Dimitrie a fugit de lume si, ascuns în pãdure, s-a rugat toatã viata.

    Bunicii nostri i-au iubit, au spus povesti si despre unul, si despre celãlalt, si au fãcut, din zilele lor de sãrbãtoare, un moment important al vietii lor.

 

Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir(26 Octombrie)

   sf-mucenic-dimitrie-5 Sfântul Dimitrie a trãit în Tesalonic în timpul domniei împãratilor Diocletian si Maximian Galeriu, în secolul al treilea de la nasterea Domnului Hristos. Tatãl sãu era mai-marele cetãtii; pentru cã erau vremuri grele pentru crestini, l-a botezat în secret pe Dimitrie si i-a dat o educatie crestinã. Când pãrintii sãi s-au mutat la cele vesnice, Dimitrie i-a urmat în functie tatãlui sãu. Pentru faptele sale de vitejie si abilitãtile sale militare, a fost numit de cãtre Maximian Galeriu general al armatei din Tessalia si proconsul al Greciei. Dar în ciuda acestor onoruri, Dimitrie îsi petrecea timpul propovãduind credinta crestinã.

Dupã una dintre victoriile sale împotriva scitilor, împãratul Maximian s-a oprit, pe drumul de întoarcere la Roma, si în Tesalonic. Aflând cã Dimitrie este crestin, l-a închis într-o ocnitã subteranã, pentru judecatã.

     Pentru a-si sãrbãtori victoria, împãratul a organizat lupte de gladiatori. Cel mai abil luptãtor al sãu era un urias pe nume Lie, din neamul vandalilor, care si-a învins toti adversarii. Un tânãr crestin, Nestor, mâhnit de atâta sânge vãrsat, a vrut sã-l opreascã pe Lie. I-a cerut binecuvântarea Sfântului Dimitrie, aflat în închisoare, si, în numele Domnului, l-a biruit pe Lie cu usurintã. Mâniat, împãratul a poruncit sã i se taie capul lui Nestor, apoi sã fie executat si Sfântul Dimitrie. Slujitorul sãu a pãstrat haina pãtatã de sânge a Sfântului si inelul, care au fãcut minuni. Mai târziu au fost descoperite si moastele Sfântului, izvorând mir. De nenumãrate ori, Sfântul a apãrat cetatea Tesalonicului de nãvãlitori, de epidemii si foamete, a vindecat bolnavii si a întãrit credinta oamenilor.

 

 

Cuviosul Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucurestilor (27 octombrie)

Sfantul Dimitrie cel Nou apartinand pictorului Nicolae Sorin 2005 a fost daruita cu o parte din sfintele moaste Patriarhiei Bulgariei de catre o delegatie condusa de P.S. Varsanufie Prahoveanul .

 

    Cuviosul Dimitrie cel Nou s-a nãscut la începutul secolului al XIII-lea, în satul Basarabi, în sudul Dunãrii. 

    Trupul Sfântului a fost asezat în bisericuta din sat si nu s-a lãsat strãmutat pânã în 1774, când, în timpul unui rãzboi ruso-turc, generalul rus Piotr Saltikov l-a luat cu gând sã-l trimitã în Rusia, pentru a-l feri de turci. Dar când au ajuns la Bucuresti, generalul s-a lãsat înduplecat sã le lase orasului, ca mângâiere pentru suferintele pricinuite de rãzboi. Imediat rãzboiul s-a încheiat si ciuma care bântuia a contenit. Pentru minunile sale, Cuviosul Dimitrie este cinstit ca ocrotitor al Capitalei. Multimi de pelerini se adunã în fiecare an pe 26 octombrie la Catedrala patriarhalã, pentru a-i sãrbãtori pe cei doi sfinti Dimitrie.

Mare sãrbãtoare popularã…

    Sfântul Gheorghe si Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de mir, sunt pomeniti în calendarul ortodox la sase luni distantã, unul primãvara, celãlalt, toamna.

  • Si cum bunicii împãrteau anul în douã anotimpuri, unul cald si celãlalt rece, povesteau cã Sfântul Gheorghe si Sfântul Dimitrie au primit cheile anotimpurilor de la Dumnezeu:

    • Sfântul Gheorghe încuie iarna si descuie vara,

    • iar Sfântul Dimitrie are grijã sã încuie vara si sã descuie iarna!

     În ajunul sãrbãtorii Sfântului Dumitru oamenii au obiceiul sã-si pomeneascã mortii. Atunci sfintesc la bisericã si dau de pomanã colãcei, lumânãri si colivã, fructe. Dar mai fac oamenii, mai ales prin sudul tãrii, focurile de Sâmedru, tot pentru odihna celor dragi de pe ceea lume.

  • Copiii si flãcãii adunã gãteje si cetinã de brad si, când sunã clopotele de Vecernie, aprind, la marginea satului, un foc de tabãrã. Copiii mai curajosi sar peste foc si strigã repetat: „Hai la focul lui Sâmedru!”.

  • Femeile împart lângã foc, pentru cei dusi nuci, mere, covrigi sau colãcei. Dupã ce se stinge focul, toti pornesc spre casã, fãrã sã uite sã ia si niste tãciuni, pe care îi aruncã în livezi, sperând ca si la anul Sfântul Dimitrie sã binecuvânteze pomii cu roade bogate.

 

Sfântul Mucenic Dimitrie, într-o poveste aromânã despre dragoste si sacrificiu…

     Se zice cã, odatã, Sfântul Dimitrie si Sfântul Gheorghe au poposit la casa unui om, a cãrui nevastã tocmai nãscuse un bãiat. Noaptea, cei doi sfinti au auzit ursitoarele spunând:

– Copilul se va îneca în ziua nuntii sale, când va trece cu mireasa peste râu!

Ca sã-l salveze, sfintii l-au rugat pe om sã-i invite la nunta bãiatului. Peste ani, cei doi sfinti s-au dus sã-l salveze. La trecerea peste râu, Sfântul Dumitru si-a schimbat calul cu calul mirelui. Dar nu stiu cum s-a întâmplat, cã armãsarul Sfântului s-a poticnit, cu coada l-a stropit pe mire si acesta s-a înecat.

Atunci sfintii L-au rugat pe Dumnezeu:

– Doamne, învie-l, cãci nici nu a apucat sã se însoare!

– Îi dau viatã numai dacã cineva îi va da din zilele lui.

Pãrintii bãiatului au refuzat. Dar mireasa a iesit în fatã si, pentru cã nu avea voie sã vorbeascã, cum e obiceiul la aromâni, si-a despletit pãrul si l-a împãrtit în douã, fãcând semn cã îi dã mirelui jumãtate din zilele vietii ei. Bãiatul a înviat si cei doi soti au trãit fericiti câte le-au fost zilele…

 

sfantul-dumitru-traditii-superstitiiSfântul Dumitru – Datini si superstitii

Aceasta sarbatoare este intampinata in fiecare an cu hramuri rasunatoare, pomene cu colaci deliciosi, dar si jocuri cu focuri vii. Mai mult, praznuirea Sfantului Dumitru marcheaza si ultima dintre cele mai importante sarbatori ale toamnei.

 

Dupa hramul Sfintei Parascheva, Sfantul Dumitru reprezinta ultima si cea mai insemnata sarbatoare a toamnei, care, conform superstitiilor pastorale, reprezinta inceputul iernii.

Printre cele mai spectaculoase obiceiuri care se savarsesc in ajun de Samedru sunt focurile vii. In ajunul sarbatorii, in noaptea de 25 octombrie se tine „Focul lui Samedru”, moment in care oamenii obisnuiesc sa aprinda focuri in cursi sau pe dealuri, peste care copiii sar pentru a fi sanatosi iar tinerii sa se casatoreasca.

     Conform traditiei, persoanele care sar peste flacari vor fi sanatosi intregul an si feriti de necazuri, nenorociri si boli. Rolul focului este de a alunga atat fiarele, avand si puteri roditoare, astfel incat dupa ce este stins oamenii obisnuiesc sa arunce in gradina cenusa si carbuni.

Femeile mai inaintate in varsta, in special cele din mediul rural, obisnuiesc sa imparta covrigi, nuci, mere, paine, struguri si prune uscate tuturor celor care sar peste foc.

De asemenea, in aceasta zi se pomenesc si mortii si se da de pomana colima de Samedru dar si colaci in forma de cruce.

    Conform traditiei, Sanmedru era considerat patronul pastorilor care adauga in cadrul superstitiilor un stravechi obicei care in regiunea Moldovei se practica si in zilele noastre. Pentru a putea vedea cum va fi iarna care vine, sf-mucenic-dimitrie-6pastorii obisnuiesc sa isi aseze cojocul pe iarba in mijlocul oilor, asteptand sa vada care oaie se va aseza pe el. Daca o oaie neagra se aseaza inseamna ca iarna va fi una buna, in timp ce daca se va culca o oaie alba, iarna va fi apriga.

      O alta datina prin care oamenii obisnuiau sa vada cum va fi vremea era mersul oilor in dimineata de Sfantul Dumitru. Daca se va trezi prima oara o oaie alba si va merge spre sud iarna va fi una grea, iar daca se va trezi una neagra si va merge pe nord, iarna va fi usoara.

  • De sarbatoarea Sfântului Dumitru, Izvoratorul de mir se intalnesc foarte multe obiceiuri frumoase si in alte regiuni ale tarii de 26 octombrie.

    • De exemplu, in Bucovina, persoanele care vor semana usturoiul dupa Sanmedru vor avea parte anul viitor doar de paguba.

    • In regiunea Olteniei, oamenii cred ca doar daca vei respecta toate traditiile acestei sarbatori vei fi intr-adevar protejat de necazuri si primejdii.

    • Oamenii de la tara obisnuiau sa respecte aceste superstitii cu strictete pentru a-si proteja animalele de lupi.

        Tot astazi se taie si coama cailor tineri pentru ca aceasta sa creasca frumoasa. Totusi, de Sfantul Dumitru nu trebuie folosit piaptanul. In caz contrar vei atrage asupra ta necazuri si primejdii.

  • Conform credintei populare, Sfantul Dumitru este ziua in care toate socotelile sunt lichidate (chirii, imprumuturi), care au fost facute cu sase luni in urma, insa si incheierea altora noi.

    Mai mult, de Sfantul Dumitru, servitorii se tocmesc pentru diverse treburi si se strica stanele.

     In unele zone, taranii il praznuiesc pe Sfantul Dimitrie, Izvoratorul de mir, ca fiind cel care a dat oamenilor vinul, folosit la Sfanta Impartasanie.

    La scurt timp după moartea sa, o bazilică a fost ridicată pe mormântul său, la Salonic. După cucerirea otomană a fost transformată în moscee, redevenind biserică după cucerirea orașului de către greci, în 1912. Moalte Sfântului Mare Mucenic Dimitrie sunt așeazate la Biserica Sfântul Dumitru din Salonic.

 

 

7 Comentarii
  1. Anisia Diaconu spune
  2. Maria Cristolovean spune

    O zi binecuvântată!!

  3. Maria Cristolovean spune

    O zi binecuvântată!! <3

  4. Florin Partnoi spune
  5. Lica Moisa spune

    Dumnezeu sa-i er te pe cei ce nu mai sint cu noi

    1. Lica Moisa spune

      Scuze pentru greșelile facute

  6. Mariana Soponaru spune

Lasă un răspuns