Cu sania pe mapamond, în prag de Anul Nou!

0

     

Cu sania de ANUL NOU pe mapamond!

ROMÂNIA. Ceremonialul de înnoire simbolică a timpului calendaristic în noaptea de 31 decembrie – 1 ianuarie este numit la români „Îngropatul Anului”, denumirea de „Revelion” aparţinând timpurilor moderne.

    – Prin multe obiceiuri şi credinţe care exprimă iniţial teama, dezordinea şi haosul, iar, după miezul nopţii de Revelion, optimismul, veselia, ordinea şi echilibrul, oamenii acordă diverse semnificaţii fenomenelor naturale. 

UNGARIA. Oamenii fac din hârtie şi paie o sperietoare de ciori cunoscută ca Jack Straw, simbol al ghinionului din anul care se încheie. Sperietoarea este purtat prin sate şi arsă la miez de noapte.

BELARUS. Femeile nemăritate participă la jocuri de forţă pentru a se afla care dintre ele se va mărita prima în anul ce urmează.

FRANŢA. De la francezi provine termenul „revelion”.  În noaptea dintre ani se organizează ospeţe numite Reveillon de Saint Sylvestre. Cu această ocazie, tinerii merg la petreceri somptuoase şi beau multă şampanie.

SPANIA. Un obicei spaniol de Anul Nou este să mănânci câte o boabă de strugure la fiecare dintre cele 12 bătăi ale ceasului care vestesc trecerea în noul an, acestea reprezentând dorinţe pentru fiecare lună a anului următor. De asemenea, pentru mirese, noaptea de Anul Nou reprezintă ocazia de a-şi strecura verigheta în cupa de şampanie şi de a ciocni.

PORTUGALIA. Un obicei similar există şi în Portugalia, cu diferenţa că aici sunt preferate smochinele. Astfel, în noaptea dintre ani, trebuie înghiţite 12 smochine, care simbolizează 12 dorinţe pentru anul ce vine.

ITALIA. La Napoli, în Italia, Anul Nou este întâmpinat printr-un obicei special, care constă în a arunca pe fereastră obiecte vechi, simboluri ale anului care a trecut. Astfel, obiecte de mobilier, vase şi haine ajung în stradă, spre nefericirea gunoierilor, care trebuie să treacă în timpul nopţii pentru a face curăţenie. Tradiţia, însă, tinde să dispară, deoarece prezintă reale riscuri pentru trecători. În noaptea de Anul Nou, numită „Capodanno”, italienii obişnuiesc să pună pe masă mâncăruri speciale, despre care se spune că aduc bogăţie şi abundenţă.

GRECIA. Ziua de Anul Nou este dedicată Sfântului Vasile, celebru pentru bunătatea sa. Copiii îşi lasă încălţările lângă şemineu în noaptea de Anul Nou, pentru a primi daruri de la sfântul cel bun. O mâncare tradiţională pentru această sărbătoare este „vassilopitta”, o prăjitură în care este pusă o monedă din argint sau din aur. Cel ce găseşte moneda va avea noroc în anul respectiv.

1266135021   In Thailanda este numit Songkran, dureaza trei zile si se sarbatoreste in luna aprilie, conform calendarului gregorian. Obiceiurile difera de la regiune la regiune, dar cea mai interesanta este aruncarea cu apa.

Oamenii se stropesc fara sa tina cont de diferenta de varsta sau de superioritatea adversarului, acest obicei avand loc de sute de ani, pentru ca anul care vine sa fie ploios. Se viziteaza manastirile, credinciosii se roaga aducand ofrande precum orez, fructe, si dulc iuri sau mancare pentru calugari.

1367557802-songkran-thailands-new-year-festival-at-ayutthaya_1953870Un alt obicei pentru a aduce noroc este eliberarea unei pasari din colivie sau a unui peste din acvariu. Pestii sunt dusi la mare si sunt eliberati toti in acelasi timp. Foarte populare sunt si concursurile de frumusete sau construirea castelelor de nisip.

Sunt practicate sporturi traditionale ca hoop-takraw sau jocul cu betele dar si o mare varietate de jocuri populare si spectacole. Un alt obicei foarte important este spalarea statuilor lui Budha.

 

 

Anul Nou in INDIA

Festivalul anului nou in Anul Nou in India se numeste Diwali si este un festival al luminilor. Acesta se sarbatoreste diferit in functie de regiunile din India.

shutterstock_124952438Pentru hindusii din nord, Diwali este sfarsitul anului vechi si inceputul celui nou. Oamenii de afaceri platesc toate datoriile si noile registre sunt binecuvantate inainte de Anul Nou. Oamenii cumpara lucruri noi pentru casa, noi unelte sau chiar haine, cei care isi permit.

Se trimit felicitari si se fac daruri. Se fac planuri pentru Noul An si uita toate conflictele, caci acesta este un timp al bunatatii si generozitatii. Chiar si animalele de povara sunt spalate si impodobite pentru festival. Diwali este si un festival religios, dedicat lui Rama.

 

slideshow_1002030996_APTOPIX_India_New_Year.JPEG

 

tib_2145748bAnul Nou în TIBET

Se numeste „Losar” si se sarbatoreste la sfarsitul lui ianuarie sau inceputul lui februarie, cand este luna noua. Ultimele doua zile ale vechiului an se numesc Gutor si se petrec facandu-se pregatiri pentru noul an. Prima zi din Gutor este folosita pentru curatarea casei, in special a bucatariei, cea mai importanta incapere, potrivit Agerpres.

tibet-new-year-festival-fullDe asemenea, hornul este curatat de funingine. Exista anumite feluri de mancare speciale pentru Anul Nou precum supa „noua” preparata din 9 ingrediente (carne, grau, orez, cartofi dulci, branza, mazare, ardei verzi, fidea si ridichi).

Aceasta este servita cu gogosi mici continand aschii de lemn, hartie sau pietricele si se spune ca prezic daca viitorul va fi bun sau rau. A doua zi de Gutor se practica ceremonii religioase. Se merge la manastiri si se dau daruri la calugari, se arunca pocnitori si se folosesc torte pentru a alunga spiritele rele din preajma caselor.

 

Local-Audiences-Enjoy-New-Year-Tibetan-Drama-Shows

JAPONIA. Pentru japonezi, Anul Nou, numit „Oshogatsu”, este una dintre cele mai importante sărbători şi un simbol al înnoirii. În decembrie, sunt organizate „petreceri de uitat anul” sau „Bonenkai”, prin care oamenii lasă în urmă problemele şi grijile anului pe cale să se încheie şi se pregătesc pentru un nou început. Neînţelegerile şi animozităţile sunt uitate.

8226Pe 31 decembrie, la miezul nopţii, familiile merg la cel mai apropiat templu pentru a împărţi saké (băutură tradiţională, n.r.) şi pentru a asista la cele 108 lovituri de gong care anunţă trecerea în noul an (această cifră reprezintă numărul păcatelor acumulate într-un suflet de-a lungul anului, iar loviturile de gong simbolizează alungarea păcatelor unul câte unul şi purificarea sufletelor). Pe 1 ianuarie, copiii primesc otoshidamas – mici cadouri cu bani înăuntru.

 unnamed– Pregatirile de Anul Nou incep de la jumatatea lunii decembrie sau inca din luna noiembrie cand se achizitioneaza sau se confectioneaza cartile postale numite nengaiyo. Persoana care le trimite adauga alaturi un scurt mesaj scris de mana, pe spatele felicitarii, prin care este manifestata multumirea pentru ajutorul acordat in timpul anului trecut si speranta ca acesta va continua in anul ce vine.

Aceste felicitari sunt pastrate de serviciu postal, si trimise apoi toate in ziua de Anul Nou.

 

Anul Nou la romani

In noaptea Anului Nou, romanii aveau obiceiul de a-si darui unii altora crengute de laur, nuci aurite ori monede imprimate cu chipul zeului Ianus, cel cu doua fete, patronul lunii ianuarie. Zeu al portilor si usilor, Ianus Bifrons era cat se poate de potrivit pentru aceasta ocazie, una dintre fete privind spre viitor, Anul Nou, iar cealalta spre trecut.

Anul Nou in Africa

In Africa de Sud, de Anul Nou se trag clopotele bisericilor si se pot auzi chiar si focuri de arma.

Cape_Town_New_Year_Carnival1_2010.JPG_large

Traditii in Europa

In Olanda, oamenii ard brazii de Craciun pe strazi si lanseaza artificii cand se schimba anul, ca un mod de a alunga spiritele rele ale vechiului an. In Polonia, Anul Nou este cunoscut ca ‘Noaptea Sfantului Vasile’ (‘Sylvester’). Portughezii si spaniolii mananca 12 boabe de struguri dintr-un ciorchine cand bate ceasul ora 12, in Noaptea de Anul Nou. Aceasta se face pentru a asigura 12 luni fericite in noul an.

Manifestarile de Anul Nou in tarile scandinave au loc in ianuarie si sunt legate de vechile festivitati de iarna ale vikingilor. Acestia obisnuiau sa invoce timpul si lumina pentru a incuraja intoarcerea soarelui.

Holland city travel fireworks wallpaper

Hkg3087254

Lisbon-NYE

Anul Nou in Rusia

La Moscova, locul cel mai aglomerat de Anul Nou (Noivi God) este Piata Rosie, unde cerul se inunda la 12 noaptea de artificii si de dopuri de sticle de sampanie.

12059300-standardCei adunati acolo sunt pusi la curent cu miscarile acelor ceasornicului Saviour. Intre timp, petrec cu Ded Moroz (varianta a lui Mos Craciun sau mai degraba Mos Gerila) care calatoreste insotit de ‘Snegurocika’ – fetita de zapada. Ded Moroz poarta o mantie lunga , nu neaparat rosie, ale carei margini sunt brodate cu motive populare rusesti.

    Sarbatoarea Anului Nou in Panama te face sa-ti astupi urechile. La miezul noptii, toti panamanezii fac un zgomot urias. Locuitorii se intrec in strigate, iar fiecare bate unde si in ce nimereste. Ajutorul principal al zgomotului sunt claxoanele automobilelor. A doua zi, nebunia continua, iar trecatorii sunt udati.

In Birmania, Anul Nou se sarbatoreste in cea mai calda zi a anului. Oamenii arunca apa din abundenta, iar cei care sunt udati nu au voie sa se supere. Acesta este simbolul fertilitatii.

 

_44328787_russia_416afp

Tree-in-Red-Square-Moscow

Panama City 2012

459851381_640

Anul Nou evreiesc

Festivalul evreiesc de Anul Nou se numeste ‘Rosh Hashanah’. Data acestuia variaza in fiecare an, intrucat calendarul evreiesc este lunisolar. Anul Nou soseste in primele doua zile ale lunii a saptea, data Anului Nou fiind fixata astfel pentru ca fermierii sa poata merge la Ierusalim inainte de sezonul ploilor.

Primele zece zile ale acestei luni sunt cele mai sfinte. Traditia vorbeste despre o carte a Raiului in care se spune ca sunt scrisi cei care au facut lucruri bune si rele si, la sarbatoarea de Rosh Hashanah, toata lumea trebuie sa dea socoteala in fata lui Dumnezeu pentru comportarea lor in timpul anului care a trecut.

fireworks-jerusalem

 

SCOŢIA.  Anul Nou este numit „Hogmanay”, iar în unele sate sunt aprinse suluri de smoală, care sunt lăsate apoi să se rostogolească pe străzi. Astfel, anul vechi este ars şi celui nou îi este permis să vină. Scoţienii cred că prima persoană care va intra în casă de Anul Nou va aduce fie noroc, fie ghinion. Anul cel nou va fi norocos dacă această persoană este un bărbat brunet, care aduce un dar.

IRLANDA. Oamenii bat cu un colţ de pâine în pereţi şi pe la uşi pentru a alunga ghinionul şi a chema spiritele bune în casă, iar la masa de Revelion se aşază la masă scaune în plus, pentru membrii familiei care au decedat. 

GERMANIA. Plumbul este considerat norocos la germani. În noaptea de Anul Nou există obiceiul se turna metalul topit într-un vas cu apă. Formele ciudate care se formează pot prezice viitorul. De exemplu, o minge înseamnă noroc în anul care vine, inima simbolizează căsnicie, o ancoră indică nevoia de ajutor, iar o cruce reprezintă moartea cuiva drag.

   – Un obicei pe cale de dispariţie, este legat de şira peştelui mâncat la masa de Revelion. Mesenii invitaţi o iau acasă ca să aibă noroc de bani în noul an. Porcul, simbol al bunăstării şi abundenţei, ia formă de desert, porcuşorii de marţipan fiind la mare căutare. În regiunea Westfalia, la 12 noaptea toată familia bea, pe rând, din acelaşi pahar de şampanie, iar ultimul aruncă paharul peste umăr, pentru a sparge ghinionul, iar fierarii alungă anul vechi lovind cu putere ciocanul de nicovală. 

BELGIA. La Liège, în Belgia, pe 1 ianuarie, există obiceiul de a mânca choucroute (un fel de varză murată cu cârnaţi) în familie, având sub farfurie, în mână sau în buzunar o monedă, pentru a avea bani tot anul.

ELVEŢIA. În unele părţi din Elveţia şi Austria localnicii se costumează pentru a sărbători ajunul zilei de Sfântul Silvestru. În anul 314, oamenii au crezut că suveranul pontif al acelei perioade, care se numea Silvestru, a capturat un monstru de mare ce va scăpa şi va distruge lumea în anul 1000. În amintirea acelei spaime, oamenii se îmbracă în costume neobişnuite.

OLANDA. Oudejaarsdag sau „ziua anului trecut” (31 decembrie) este sărbătorită prin multe focuri de artificii, care încep în zori şi ţin până târziu în noapte.  Tot de Revelion, olandezii fac focuri de tabara din brazii de Crăciun pe stradă şi mănâncă gogoşi ori deserturi foarte dulci.

DANEMARCA. În noaptea de Anul Nou, oamenii au obiceiul de a sparge farfurii de uşile prietenilor. Mai multe farfurii sparte de uşă, mai mulţi prieteni. Şi tot danezii intră în noul an sărind de pe scaun la miezul nopţii pentru a alunga spiritele rele şi de a aduce noroc.

SUEDIA. Se ascund răvaşe şi mici surprize în desertul servit în noaptea de Revelion care se spune că aduc noroc. Astfel, o budincă de orez poate avea în ea o alună, iar cel care o găseşte va avea noroc tot anul următor.

AMERICA LATINĂ. În Ecuador şi Peru, cu puţin timp înainte de Anul Nou, oamenii fac păpuşi de cârpă sau din hârtie creponată (muñecos), care reprezintă anul ce s-a terminat. Păpuşile sunt expuse apoi în faţa caselor până pe 31 decembrie, la miezul nopţii, când sunt arse în stradă. Există, de asemenea, credinţa conform căreia dacă porţi o anumită culoare la 12 noaptea, aceasta ar putea aduce noroc în anumite domenii. Astfel, se spune că galbenul este semn de bani, iar roşul poate aduce noroc în dragoste. De asemenea, cel care doreşte să călătorească tot anul trebuie să alerge prin cartier cu o valiză în mână, la ora 12 noaptea fix.

În Ecuador, în noaptea dintre ani se aruncă fotografii în foc. În acest fel, oamenii scapă de trecut şi sunt gata să îmbrăţişeze începutul noului an.

În Puerto Rico, de Revelion e bine să nu stai pe lângă ferestre. Portoricanii au obiceiul să „spele” vechiul an şi să arunce apă pe geam.

ISRAEL. În ebraică, Anul Nou se traduce prin „Rosh Hashanah”. Este un moment sacru, când oamenii se gândesc la ceea ce au făcut rău în trecut şi promit că vor fi mai buni în viitor. Ceremonii speciale au loc în sinagogi, unde se cântă la shofar, un instrument special. Copiii primesc haine noi, iar masa cuprinde obligatoriu fructe şi produse din făină, pentru a aminti de vremea recoltei.

IRAN. În calendarul islamic, care se bazează pe mişcările Lunii, data noului an este devansată cu 11 zile în fiecare an. În Iran, Anul Nou se sărbătoreşte pe 21 martie. Cu câteva săptămâni înainte de această dată, oamenii pun seminţe de grâu la încolţit, în vase speciale. Până la sosirea anului nou, grâul creşte şi simbolizează primăvara şi viaţa nouă care începe.

INDIA. Nu toţi hinduşii sărbătoresc noul an în acelaşi timp sau în acelaşi fel. În Bengalul de Vest, oamenii se împodobesc cu flori, pe care le colorează în roşu, roz, violet sau alb. Femeile poartă haine galbene, culoarea primăverii. În schimb, în sudul Indiei, mamele pun mâncare, flori şi daruri într-o cutie specială, pentru copii. În dimineaţa Anului Nou, copiii trebuie să ţină ochii închişi, până când sunt conduşi de mână la cutia cu daruri. În India Centrală, steagurile portocalii împodobesc toate clădirile în ziua de Anul Nou. În provincia Gujarat, în vestul Indiei, Anul Nou este celebrat la sfârşitul lunii octombrie, în acelaşi timp cu festivalul Diwali, când pe acoperişuri se pun mici lămpi cu ulei aprinse. În aprilie, când Soarele se mişcă din Casa Peştilor în Casa Berbecului, locuitorii din Sri Lanka încep să sărbătorească Anul Nou. Acesta cade, de obicei, pe 13 sau 14 aprilie. Hinduşii obişnuiesc să facă desene din pudră colorată în faţa casei, la începutul noului an, pentru a întâmpina rudele sau prietenii.

VIETNAM. Anul Nou este numit „Tet Nguyen Dan” sau mai simplu „Tet”. El începe pe 21 ianuarie sau 19 februarie, în funcţie de an. Vietnamezii cred că un zeu stă în fiecare casă, iar în ziua de Anul Nou se duce la cer. Acolo, el spune cât de bun sau rău a fost fiecare membru al familiei în anul care a trecut. Zeul călătoreşte pe spatele unui crap, de aceea vietnamezii obişnuiesc ca de Anul Nou să cumpere un crap viu, căruia îi dau drumul în râu.

FILIPINE. În această ţară majoritar catolică, ceremoniile trecerii în noul an îşi găsesc rădăcinile în vechile superstiţii şi tradiţii chineze, potrivit cărora zgomotul pocnitorilor va alunga spiritele rele şi va aduce noroc.

CHINA. Anul Noul chinezesc este celebrat cândva între 17 ianuarie şi 19 februarie, când este Lună Nouă – „Yuan Tan”. El este sărbătorit de chinezii din întreaga lume prin procesiuni pe stradă, unde sunt aprinse mii de lanterne. Chinezii cred că spiritele rele sunt peste tot în acea perioadă, aşa că aprind artificii pentru a le îndepărta. Uneori, ei îşi sigilează ferestrele şi uşile cu hârtie, pentru a nu lăsa spiritele malefice să pătrundă în casă.

 

anul nou

Lasă un răspuns