Botezul Domnului(Boboteaza/„manifestarea lui Dumnezeu”) – semnificaţii creştine, obiceiuri și superstiții.

35

       Credinciosii ortodocsi, catolici si greco-catolici sarbatoresc vineri – 6 ianuarie, Boboteaza, care marcheaza ultima zi din ciclul sarbatorilor de iarna, dedicata purificarii mediului inconjurator, in special sfintirii apelor.

12 300x200 Astazi se sarbatoreste Boboteaza! Vezi semnificatiile religioase si traditiile inedite!     Sarbatoarea are insa si semnificatii diferite in cultul catolic fata de cel ortodox.

   – în timp ce Biserica Ortodoxa celebreaza in aceasta zi botezul lui Iisus in raul Iordan de catre proorocul Ioan Botezatorul,

     – în Biserica Catolica de rit latin sarbatoarea Epifaniei Domnului aminteste de vizita magilor la Pruncul Iisus.

    – Totusi, ambele Biserici celebreaza pe 6 ianuarie recunoasterea lui Iisus ca Mesia.

     In credinta ortodoxa, sarbatoarea reaminteste de botezul Domnului in apa Iordanului la varsta de 30 de ani, inainte de a pasi in viata publica. Potrivit traditiei, la Boboteaza se savarseste slujba de sfintire a apelor ‘Agheasma Mare’, care are semnificatia simbolica de act de regenerare cosmica (pamantul primeste germenii noii creatii, transfigurata prin sfintirea apelor).

crucea 300x215 Astazi se sarbatoreste Boboteaza! Vezi semnificatiile religioase si traditiile inedite!      In unele zone ale tarii, episcopii locului arunca in rauri sau in mare o cruce pe care mai multi barbati se intrec sa o aduca la mal, invingatorul bucurandu-se de o imunitate sporita fata de boli. Preotii parohi viziteaza in ajun casele credinciosilor (‘merg cu botezul’), pe care le binecuvanteaza prin stropire cu apa sfintita. Sarbatoarea Bobotezei a mai primit si numele de sarbatoarea luminilor sau a luminarii, pentru ca prin contactul cu apa sfintita crestinii isi asuma o umanitate pozitiva, ‘prin innoirea Duhului Sfant’, botezul fiind randuiala initierii in crestinism si primirii in Biserica.

Obiceiuri de Boboteaza

    Boboteaza are, pe langa intelesurile crestine, trasaturi de mare sarbatoare populara. In ziua Bobotezei, predomina practicile de purificare prin stropire cu Agheasma Mare si de botezare a credinciosilor, la care poporul a adaugat rituri de alungare a spiritelor malefice: spalatul sau scufundarea in apa raurilor si lacurilor, impuscaturile, aprinderea focurilor, afumarea oamenilor, vitelor si gospodariilor.

boboteaza-2   De asemenea, Boboteaza include motive specifice tuturor zilelor de reînnoire a anului: local se colinda, se fac farmece si descantece, se afla ursitul, se fac previziuni astronomice pentru anului ce vine si pentru holde.

   De Boboteaza se crede că se deschide cerul si animalele vorbesc si ca oamenii, in ofensiva impotriva spiritelor rele, sunt ajutati de lupi, singurii care vad aceste spirite, le alearga si le sfasie cu dintii.

    Tot in aceasta zi are loc Chiraleisa, obicei de purificare a spatiului si de invocare a rodului bogat, organizat de copii dupa modelul colindelor. in ajun sau chiar de Boboteaza, mici grupuri de baieti intra in curtile oamenilor si inconjoara casele, grajdurile, adaposturile pentru fan, sunand din clopotei si talangi, rostind in cor: ‘Chiraleisa, /spic de grau /pana-n brau, /roade bune, /mana-n grane!’. Colindatorii poarta la caciuli busuioc, brad, vasc, salcie, plante cu multiple semnificatii. in alte zone, copiii poarta colaci si lumini aprinse in maini, ocolesc casele de trei ori, cerandu-i lui Alexie, raspunzator cu incalzirea timpului in luna martie, grane bogate in noul an.

 Istoricul sărbătorii

     Începutul acestei sarbatori dateaza cel putin din secolul al III-lea, ea fiind atestata pentru prima data la Alexandria, de Clement Alexandrinul. ‘Constitutiile Apostolice’ o mentioneaza printre primele sarbatori crestine. O alta scriere, ‘Testamentum Domini’ (sec. IV) o aminteste ca singura sarbatoare existenta, alaturi de Nasterea si de invierea Domnului.

  boboteaza-1   Botezul Domnului era praznuit intotdeauna cu mare solemnitate. Pe la anul 400, imparatii Honorius si Arcadius au interzis spectacolele de circ in aceasta zi. Cel mai de seama eveniment legat de aceasta sarbatoare in vechime era botezul solemn al catehumenilor (cei care doreau sa devina crestini), care voiau sa imite astfel botezul Mantuitorului in Iordan.

   La romani, sarbatoarea a fost, alaturi de cea a Nasterii, una dintre cele mai populare. in fiecare an, in cetatile de scaun ale Tarilor Romanesti, Botezul Domnului se serba cu deosebit fast, iar sfintirea Agheasmei Mari se facea intotdeauna de mitropolitul tarii, in prezenta domnitorului si a curtii.

  • Această sărbătoare religioasă mai este cunoscută şi sub numele de Epifanie, Teofanie, Arătarea Domnului, Descoperirea Cuvântului Întrupat şi, desigur, Botezul Domnului.

    Cuvântul „epifanie” este de origine greacă (Epiphaneia), însemnând “manifestare” sau „apariţie”. „Teofanie”, termen ce semnifică „manifestarea lui Dumnezeu”.

  • Boboteaza este sărbătoarea sfinţirii tuturor apelor din lume, după cum Iisus s-a coborât în râul Iordan pentru a fi botezat de Ioan Botezatorul.

  • Este de asemenea o ocazie pentru recunoaşterea Sfintei Treimi, căci se arată în acelaşi timp Fiul ce vine să se boteze, vocea Tatălui şi Sfantul Duh ce se coboară asupra lui Iisus în chip de porumbel.

    • De Bobotează se practică aruncatul crucii.

    • În ţările cu tradiţie ortodoxă, în special în România, Grecia şi Rusia, slujba de Bobotează nu are loc în biserică, ci lângă o apă curgătoare sau o fântână.

    • Acesta este momentul în care preotul aruncă în apa îngheţată o cruce, iar bărbaţii se aruncă dupa ea. Cel care o aduce înapoi la mal va avea noroc tot anul.

– După slujbă, credincioşii primesc Agheasma mare, apă sfinţită, cu puteri deosebite, care vindecă trupul şi sufletul. Se spune că sunt suficiente doar câteva picături din aceasta pentru vindecarea sterilităţii sau pentru a scapa de patima alcoolului. Agheasma mare este păstrată cu sfinţenie, lângă icoană, tot anul, pentru a fi folosită ca leac de boli şi pentru dezlegarea farmecelor. Ea nu se alterează în timp, iar dacă totuşi devine vâscoasă sau capătă gust neplacut, se spune ca cineva din casa respectivă a comis un mare păcat sau casa respectivă a fost blestemată.

– Boboteaza ocupă un loc special mai ales în viaţa credincioşilor de la sate, unde cu acest prilej sunt organizate o serie de datini şi obiceiuri ce au rolul de a da o aură aparte acestui praznic împărătesc.

– În Ajunul Bobotezei se purifică oamenii şi gospodăriile, prin stropirea lor cu apă sfinţită, se desfăşoară practici de stimulare a rodului pământului (colindul cu Chiraleisa), dar sunt impuse şi interdicţii pentru a asigura bunăstarea şi sănătatea credincioşilor în noul an. Totodată, în ajun, fetele mari postesc ca să aibă bărbaţi buni şi cuminţi, iar femeile fac piftie ca să le fie tot anul faţa fragedă ca piftia. La sfinţirea caselor şi creştinilor de către preot, fetele încearcă să fure fire de busuioc din găleata cu agheasmă, ca să le pună la cap şi să-şi viseze ursitul, în acelaşi scop, fetele, văduvele şi flăcăii tomnatici iau un fir de busuioc de la preot, îl leagă cu aţă, lână sau mătase roşie şi îl poartă cu ei pentru a fi ocrotiţi. Obiceiul specific acestei zile este colindatul cu Chiraleisa, în care grupuri de băieţi înconjurau casele, grajdurile şi anexele sătenilor sunând din clopoţei, tălăngi ori fiare vechi, rostind în cor versurile: „Chiraleisa,/ Spic de grâu / Până-n brâu, / Roade bune, / Mană-n grâne”.

Boboteaza – semnificaţii creştine

   Pe data de 6 ianuarie, creştinii ortodocşi prăznuiesc Botezul Domnului sau Boboteaza. Această sărbătoare reprezintă botezul în apa Iordanului a Mântuitorului Iisus Hristos de către Sfântul Ioan Botezătorul. În ajunul şi în ziua de Bobotează, în toate bisericile ortodoxe se sfintesţe aghiasma cea mare.

 boboteaza-3   La 30 de ani, la plinatatea varstei barbatului desavarsit, a venit Hristos la Iordan, unde Sf. Ioan Botezatorul invata si boteza cu botezul pocaintei; iar despre Iisus le spunea: „Se afla in mijlocul vostru Acela pe voi Care nu-L stiti” (Ioan 1, 26). „Nici eu nu-L stiam pe El, dar Cel ce m-a trimis sa botez cu apa, Acela mi-a zis: peste Care vei vedea Duhul coborandu-Se si ramanand peste El, Acela este Cel ce boteaza cu Duh Sfant. Si eu am vazut si am marturisit ca Acesta este Fiul lui Dumnezeu” (Ioan 1, 33-34). Cand a aparut Hristos pe malul Iordanului, Sf. Ioan, luminat de Duhul Sfant, Il recunoaste si-L arata multimilor, zicand: „Iata Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridica pacatul lumii” (Ioan 1, 29). Aceasta marturie era foarte necesara israelitenilor, care asteptau pe Mesia cel profetit cu multe veacuri inainte. Hristos ii cere lui Ioan sa-L boteze, iar acesta, dupa o impotrivire de adanca smerenie, primeste sa-L boteze, dupa randuiala lui. Dupa botezul lui Hristos cerurile s-au deschis, Duhul lui Dumnezeu S-a coborat in chip de porumbel si a stat peste Iisus, iar Tatal a marturisit: „Acesta este Fiul Meu cel iubit, intru Care am binevoit!” (Matei 3, 17). Astfel, botezul primit de Hristos are si un alt scop: Epifania – aratarea Sfintei Treimi – moment in care El avea sa fie descoperit lui Ioan si, prin acesta, lui Israel, ca Fiului lui Dumnezeu si ca Mesia, scrie crestinortodox.ro.

În ziua de Bobotează are loc sfințirea apei, în timpul slujbei de Iordan. Pregătirea acestui moment se face, și astăzi, cu multă atenție, în fiecare comunitate. Locul de desfășurare a slujbei se alege împreună cu preotul satului, de obicei într-un spațiu mai larg – unde să fie cel puțin o fântână -, în imediata vecinătate a unei ape curgătoare, în gospodăria unui om sau în curtea bisericii.

Pentru acest moment se aduce apă, care se pune în vase mari de lemn și, tot acum, se taie, la râu, o cruce mare de gheață. În jurul acestei cruci sau în jurul crucii care se află în mod normal în curtea bisericii, se desfășoara întreg ceremonialul religios, la care participă toată suflarea comunității.

După slujba de sfințire a apei, transformată în agheasmă, fiecare sătean își ia apă sfințită în vasele de lemn sau de sticlă cu care a venit de acasă.

Odată ajunși acasă, oamenii sfințesc cu agheasmă șura, grajdul, animalele din grajd, pomii din livadă, casa și interiorul casei.

Practici populare de purificare a spațiului și de alungare a spiritelor malefice

Boboteaza cumulează elemente specifice de reînnoire a timpului calendaristic, la riturile creștine adăugându-se practici populare de purificare a spațiului și de alungare a spiritelor malefice. În anumite regiuni ale țării, purificarea aerului se făcea, cândva, prin focuri și fumegații. Această manifestare avea loc imediat după sfințirea apei când tinerii se retrăgeau pe locuri mai înalte, având asupra lor cărbuni aprinși ce fuseseră folosiți anterior la aprinderea secalușelor, și aprindeau focurile de Bobotează. Rugul era făcut din vreascuri și frunze uscate strânse de feciori cu o zi înainte.

Tinerii cântau și dansau în jurul focului și săreau peste foc, atunci când acesta se mai potolea, în credința că vor fi feriți, astfel, de boli și de pacate. La plecare, fiecare lua cărbuni aprinși cu care, odată ajunși acasă, afumau pomii din livadă în scop fertilizator. De asemenea, înconjurau casa cu pulberea folosită ca încărcătură pentru secălușe crezând că, în acest fel, casa va fi ferită de primejdii, mai ales de trăsnete.

TRADIȚII, OBICEIURI ȘI SUPERSTIȚII

     Se zice ca de Boboteaza cerurile se deschid, iar ingerul pazitor ne vegheaza.

      Ca si in cazul altor sarbatori, oamenii respecta anumite traditii si obiceiuri si cred in cateva superstitii si credinte pastrate din generatie in generatie.

 

Fetele nemăritate își viseaza ursitul

Pe 5 ianuarie, in Ajunul Bobotezei, fetele nemaritate care vor sa isi afle ursitul trebuie sa isi puna sub perna o creanga de busuioc.

În această noapte, fetele recurgeau la numeroase practici mai mult sau mai puţin magice pentru a-şi ghici sau vedea alesul, precum: numărau parii de la gard, ghiceau în oglindă şi chiar în apă, puneau fire de busuioc sub pernă, scoteau diferite obiecte simbolice de sub farfurii ori scormoneau focul din vatră spunând: „Cum sar scânteile din jăratic, aşa să scânteie inima lui, şi nu inteţesc focul, ci inteţesc inima lui”.

De asemenea, ele leaga un fir rosu de matase si o crenguta de busuioc sfintit la degetul inelar. Se spune ca barbatul pe care il viseaza le este predestinat. Pentru ca ritualul sa aiba efect, fetele nemaritate trebuie sa tina post si sa spuna rugaciuni.

Turta dulce de Bobotează

In unele zone ale tarii, in Ajunul Bobotezei, se spune ca pentru a-si visa alesul, fetele trebuie sa manance o turta framantata doar cu 9 degete din 8 linguri de faina si o lingura de sare si sa-si lege pe inelar un fir rosu de matase. Prin traditie, se tine post negru sau zi de sec in Ajunul Bobotezei.

 

Cazatura pe gheata sau împiedicarea

Daca te impiedici si cazi pe gheata in ziua de Boboteaza este semn sigur ca te vei casatori in anul curent.

 

Iordanitul femeilor

Traditia zice ca femeile se aduna intr-o casa unde aduc bucate alese, danseaza si canta pana in zori. De dimineata, acestea umbla pe ulitele satului si ameninta cu aruncatul in rau pe orice barbat care le iese in cale. Tot acum, fetele tinere sunt integrate in comunitatea femeilor maritate. Fecioarele sunt udate cu apa din fantana sau din rau.

 

Lumanarea de Boboteaza si ursitul

In anumite parti ale tarii, in ziua de Boboteaza se practica ritualul lumanilor. Intr-o farfurie cu apa se lasa sa pluteasca doua lumanari, una reprezentand fata si cealalta baiatul pe care il placi. In cazul in care lumanarile sunt atrase una spre cealalta si se intalnesc, fata isi va uni destinul cu cel al barbatului iubit.

 

Focul de Boboteaza, colindatul si purificarea

In unele zone ale tarii se practica afumarea grajdurilor si a animalelor din ograda, aprinderea focurilor pe camp numit “Focul de Boboteaza” sau colindatul. Aceste practici au rolul de a indeparta raul si de a purifica locul.

Pe meleagurile bucovinene, de Boboteaza se merge cu colindul si se aprinde “focul de Boboteaza”. Cand flacarile isi pierd din intensitate, iar focul mocneste mai potolit, tinerii se veselesc in jurul lui si sar peste flacari pentru a se purifica si a scapa de pacate.

 

Nu se spală de Bobotează

Deoarece este o zi sfanta, asadar, nu este bine sa se spele de Boboteaza. Exista traditia ca nici in urmatoarele 7 zile sa nu se spele rufe pentru a nu atrage ghinion si nenorociri in familie. Traditia spune ca, de Boboteaza, preotii sfintesc apele si impart agheasma credinciosilor, iar spalarea hainelor murdare ar insemna spurcarea apei.

Evită să te cerți

Evita sa te certi in ziua de Boboteaza daca nu vrei sa atragi ghinionul si animozitatile pe tot parcursul anului. Pe 7 ianuarie este sarbatorit Sfantul Ioan Botezatorul. Pentru ca este o zi a bucuriei, cine nu se va inveseli in aceasta zi va avea parte de tristete pe tot parcursul anului. In anumite zone ale tarii se practica Iordanitul, despre care am mentionat mai sus.

 

Nu se dau bani cu împrumut

De Boboteaza, se spune ca nu este bine sa dai bani cu imprumut. In aceasta zi, daca dai bani din casa risti sa atragi paguba materiala in casa. Nu este bine nici sa dai, nici sa primesti. Batranii spun ca in aceasta zi de sarbatoare este bine sa te feresti de orice imprumut, fie ca dai, fie ca iei.

 

Se tine post

Se spune ca cei care reusesc sa nu manance si sa nu bea nimic in aceasta zi de Boboteaza vor avea parte de noroc, sanatate si binecuvantare de la Dumnezeu pe tot parcursul anului.

 

Credinciosii pregatesc o masa îmbelsugată

Exista obiceiul ca, de Boboteaza, masa sa fie plina cu de toate. Se zice ca daca ai masa imbelsugata in aceasta zi, o s-o ai bogata tot anul. Nu uitati ca este bine sa aveti pe masa coliva, fiertura de prune, bors de peste, peste prajit, placinte de post umplute cu tocatura de varza acra, placinte cu mac, piftie, grau fiert, vin rosu. Neaparat sa aveti coliva, grau fiert, vin rosu, piftie, placinta.

 

Credinta de bine, Kira Leisa/Doamne miluieste

In Ajun de Boboteaza, preotul umbla din casa in casa pentru a sfinti locuinta. Acesta este urmat de o ceata de copii imbracati in alb care colinda si striga Kira Leisa, adica pronuntarea romaneasca a grecescului Kyrie Eleison (Doamne miluieste). In aceasta zi, este bine ca fiecare persoana sa strige “Chiralesa”, care in limba neo-greaca inseamna “Doamne, miluieste”. Odata ce striga cuvantul, se spune ca persoana respectiva capata puteri si este ferita de rele pana la Sfantul Andrei (30 noiembrie).

 

Sfintirea mare a apei

Sfintirea mare a apei se poate face doar in ziua de 6 ianuarie, de Boboteaza. Doar sfintita in aceasta zi de catre preot, in cadrul unui ceremonial religios, apa capata proprietati cu adevarat miraculoase si vindecatoare. Apa sfintita luata acum are puteri miraculoase, ea nu se strica niciodata.

 

Se bea agheasma

De Boboteaza trebuie sa bei agheasma. Astfel, veti fi feriti tot anul de boli. Mai mult de atat, timp de 8 zile de la Boboteaza trebuie sa bei agheasma in fiecare dimineata, precum si in zilele de post si sarbatoare dupa aceasta perioada.

Agheasma poate ameliora durerile si poate vindeca anumite boli grave, daca bolnavul crede in puterea ei tamaduitoare. Asadar, credinta multa si speranta. Batranii spun ca apa sfintita este buna si de deochi, dar si pentru a alunga raul sau crizele de nervi, de frica, de panica, etc.

Dupa ce iau agheasma de la preot, fetele tinere obisnuiesc sa se imbaieze de trei ori in rau sau sa sa-si toarne apa pe cap simbolic. Se spune ca, precum s-a adunat poporul la malurile Iordanului, tot asa se vor strange petitorii la usa fetei respective.

Femeile care iau agheasma se vindeca de sterilitate

O alta traditie de Boboteaza spune ca femeile care nu pot avea copii trebuie sa bea agheasma de la Boboteaza pentru a se vindeca de sterilitate. Exista credinta ca apa sfintita are puteri tamaduitoare.

Crucea de Boboteaza

De Boboteaza se sfintesc toate apele, iar preotul se duce la o apa unde va arunca crucea. Mai multi barbati se arunca in apa ca sa o aduca inapoi.  Se spune ca cel care gaseste primul crucea si o va aduce la suprafata va avea parte de un an rodnic si norocos, iar gestul sau nu va fi trecut cu vederea de Dumnezeu in ziua Judecatii de Apoi.

Vremea de Boboteaza

Vremea din ziua de Boboteaza reprezinta un indiciu pretios pentru a intrezari felul anului care tocmai incepe. O vreme frumoasa de Boboteaza prevesteste bogatie de peste si abundenta de grane si paine. Promoroaca pe pomi este si ea semn de sanatate si rod mult, iar crivatul prevesteste belsug.

   Precizez faptul că, momentul prăznuirii nu este același peste tot în lume, diferența constând în cele două calendare folosite în lumea creștină: cel iulian și cel gregorian, între ele existând un decalaj de 13 zile.

   – Ca urmare, Boboteaza este sărbătorită în România la 6 ianuarie, iar în Israel la 19 ianuarie.

   La 19 ianuarie, ziua Bobotezei în Israel, se petrece un fenomen foarte interesant. Apele râului Iordan, în care a fost botezat Hristos de către Sfântul Ioan Botezătorul, de aproape 2000 de ani, la această dată, curg în sens opus cursului obişnuit.

    Râul Iordan este totodată și granița dintre Israel și Iordania. Astfel, Boboteaza este serbată de către ambele popoare în același loc, de pe cele două maluri ale râului, aflate la o distanță de aproximativ 10 metri.

    Imediat după slujbă, Patriarhul Ierusalimului aruncă trei cruci în apă, care sunt recuperate de cei mai curajoși dintre cei prezenți, obicei întâlnit și în țara noastră. În acest timp, sunt eliberați trei porumbei albi care, după ce înconjoară de trei ori mulțimea, părăsesc locul. În fiecare an, mulțimea de oameni, adunată din cele mai îndepărtate colțuri ale planetei, așteaptă cu emoție minunea.

    Iordanul este un râu cu un debit foarte mic și care curge foarte lin. După ce patriarhul a aruncat crucea de trei ori, uneori mai devreme, alteori după mai mult timp, minunea se produce. În mod concret, Iordanul nu se întoarce înapoi. Exact în locul în care patriarhul a aruncat crucea, râul începe să „fiarbă”. Tot acest fapt se petrece pe o distanță de aproximativ 100 de metri în afara acestuia, râul curgând în același mod lin.

    De aproape 2000 de ani, această minune se produce de fiecare dată, în ziua amintită. O singură dată minunea nu s-a mai produs, în anul 2008. Oamenii au spus la acea vreme că lipsa minunii a fost cauzată de necredință. Deși s-a încercat explicarea minunii pe cale științifică, cercetătorii nu au reușit până astăzi să găsească o explicație.

    credinta boboteaza-6Concret, ziua de 6 ianuarie este menită, astfel, să ne reamintească faptul că, odată sfințite, toate apele au rol purificator, cu condiția să dorim această curățire.

  • Planeta noastră este compusă, în proporție de 70% din apă. La fel ca și corpul uman.

  • Și dacă Boboteaza sau Epifania este sărbătoarea sfințirii tuturor apelor, înseamnă că este și sărbătoarea curățirii și purificării noastre, a fiecărui individ.

  • Doar că, așa cum știi, nu numai apa, ci și focul divin e necesar pentru o curățire completă.

  • Ceea ce înseamnă că nu este suficient să bem sau să ne spălăm cu apă sfințită, dacă nu vrem să ne eliberăm de întunericul din noi, de emoții și trăiri ca ura, ranchiuna, frica, furia, gelozia, orgoliul, răutatea.

  • Apa din corpul uman este prelucrată și recirculată de rinichi, și eliminată prin vezica urinară. 

  • Rinichii sunt afectați de frici, temeri, panici. 

  • Ei răspund, energetic, de funcționarea normală a oaselor și măduvei osoase, precum și a organelor reproducătoare.

  • Focul, ca element, este reprezentat în corp de două organe: inima, pompa sângelui care asigură viața și de intestinul subțire, care prelucrează mâncarea cu care ne „hrănim” viața.

  • Atunci când aceste organe sunt afectate, ar fi bine să ne revizuim puțin criteriile după care ne trăim viața, și să facem o purificare, o curățire a emoțiilor distructive de esență divină din fiecare.

  • Nu este suficient să avem în casă Agheasma Mare, sau apa sfințită de Bobotează, pentru a fi automat puri. Mai e nevoie și de lucrul cu noi înșine. E nevoie să dăm afară frustrările și nemulțumirile, verbalizându-le. Aceasta este spovedania.

     Boboteaza sau Epifania, la fel ca multe alte sărbători ale tuturor religiilor lumii, are rolul de a ne reaminti cine suntem cu adevărat, dincolo de corpul fizic. 

     De noi depinde dacă vrem să trecem dincolo de limitele și limitările teoriilor, a dogmelor și vom înțelege mesajul fiecărei sărbători.

boboteaza-4

35 Comentarii
  1. Cristian Mihăescu spune

    O făcătură ! Se îmbulzesc toţi turbaţii pt nişte apă clocită. Apă reziduală,refiltrată şi îmbuteliată pe post de apă sfinţită. Cineva a găsit odată o broască în aghiazmă. O fi fost sfântă?

  2. Cristian Mihăescu spune

    Nu există român care să nu spună următoarele : „doamne,dă-mi noroc de bani” . Singurul d-zeu care a dovedit că poate să schimbe lumea şi la care se închină toţi este BANUL.

  3. Cristian Mihăescu spune

    Să presupunem prin absurd că există acest D-zeu,păi un adevărat creştin,trebuie să nu iubească bunurile materiale ori eu am văzut că toţi aleargă după bani. Bani mulţi,cât de mulţi,deci nu se pot numi creştini. Pot aduce n dovezi în privinţa asta. Declar război BOR.

    1. Vasile Talamba spune

      Mai raule!

    2. Cristian Mihăescu spune

      Sunt Grinch !

    3. Mihail Gavril Popa spune

      Cristian Mihăescu, da broasca aia era sfântă dacă aşa crede un credincios. De ce nu? Dacă pentru tine apa aceia este clocită, foarte bine este apă clocită pentru că spiritul tău este mort, asemeni apei clocite. Apa din izvor chiar dacă nu este apă sfinţită de preoţi, nu este nicidecum apă clocită. Rău ai ajuns domnule marxist leninist (jidovit)! Dacă însă pentru unii este sfântă, atunci apa este sfântă, iar pentru tine este doar o „apă clocită”. Faptul că eşti orb, nu înseamnă că toată lumea trebuie să fie ca tine un materialist ateu.

    4. Cristian Mihăescu spune

      Băi popa prostu, jidovist e tactu nu eu. Ai uitat că jidanii l-au inventat pe d-zeu? Eu sunt ateu,doar atât. Nu pot deţine două funcţii. Cât despre materialist,voi ăştia „cucernici”,vă mâncaţi negrul de sub unghie şi untul de pe pieptene,nu eu. Eu,aşa ateu cum sunt,nu alerg după bani şi dau din bucata mea de pâine şi unui nevoiaş,nu ca voi nişte zgârciobi. RUŞINE !

    5. Cristian-Dan Anastasiu spune

      Nu trebuie sa porti un război cu cineva anume dacă nu ești de acord cu Biserica în general sau dacă ai ce va cu Dumnezeu. Este doar treaba ta.Nu încerca să ne convingi de ceva anume.De aceea se numește credință. La un moment dat o să fii de acord cu existenta lui Dumnezeu. Ai răbdare. ..

    6. Angela Caimenu spune

      Doamne lumineazai mintea lui Cristian Mihaescu pt ca nu stie ce spune, Amin.

    7. Cristian Mihăescu spune

      În Rai le-a tăiat curentul pt că sunt rău platnici. Nu are cu să-mi lumineze mintea.

  4. Lică Bradea spune

    Nu are nimic a face datinile obiceiurile superstitiile poporului ignorant condus de popi mincinosi si eretici si Cuvantul Bibliei revelat pentru orice păcătos care trebuie sa înfăptuiască ce spune Evanghelia Marcu 16 16 Cine va crede di se va boteza se va mantui cine nu se va osandi

  5. Lică Bradea spune

    Este trist ca sunt oameni culți si nu vor sa Citeasca Scriptura dar se lasă manipulati de niste profitori care se rătăcesc pe ei si duc in iad si pe altii

  6. Standolariu Carmenica spune

    JUDECATA ESTE A LUI DUMNEZEU!

    1. Lică Bradea spune

      Indemnul la Adevarul Bibliei e catalogat judecată?

  7. Standolariu Carmenica spune

    AMIN!

  8. Camelia Vladoiu spune

    AMIN

  9. Dorel Hitruc spune

    Amin

  10. Viorel Radu spune

    Amin

  11. Petre Dumitru spune

    Amin.

  12. Sorin Morari spune

    A înghețat aghiazma…slujba nu se mai tine la Constanța

  13. Sorin Morari spune

    Poate ceva moaște călduțe o sa fie?

  14. Dorina Nazareanu spune

    Amin!

  15. Costel Chitimia spune

    Amin.

  16. Teodore Mariutac spune

    Foarte interesant si …..frumos draga prietena !!!

  17. Viorica Haiduc Bote spune

    Amin

  18. Florentina Gheorghe spune

    DOAMNE AJUTAMI SI MIE .AMIN

  19. Lenuta Hanes spune

    Amin.

  20. Ana Simion spune

    Amin

  21. Stanciu Maria spune

    Amin!

  22. Romica Iordache spune

    Am înțeles că sa făcut acum cu o zi mai devreme de sfințirea apelor in anumite zone

  23. Elena Epure spune

    Intrun Iordan botezandute tu doamne închinarea treimi sa arătat amin amin amin

  24. Clara Muzicantu spune

    da doamne sanatate la toata lumea si la nepotii mei copii mei si latoata familia ajutane sfinta boboteaza amin

  25. Mariana Soponaru spune

    zi binecuvintata !

  26. Gheorghe Crupa spune

    O zi binecuvantata!draga Flori. Ne este tare dor de tine.Pupici.

  27. Florin Partnoi spune

Lasă un răspuns