14 Septembrie – ”Ziua Muntelui” – frumusețe de legendă

0

 

 

       14 Septembrie a fost declarată de Guvernul României în 2002 ca fiind ‘Ziua Muntelui’, urmând a fi sărbătorită în fiecare an prin manifestări speciale — conferințe, seminarii, expoziții, schimburi de experiență, loturi demonstrative, mese rotunde.

  • Astfel, potrivit Hotărârii de Guvern nr. 715/2002, la 14 septembrie sărbătorim „Ziua Muntelui”, marcând data tradiţională a încheierii păşunatului anual în Carpaţii României, dar şi pentru a atrage atenţia asupra problemelor din zonele montane (sărăcie, izolare etc.) în vederea adoptării unei legislaţii corespunzătoare vizând protejarea mediului înconjurător şi valorificarea potenţialului din aceste zone.

   ziua-muntelui-1Ziua de 14 septembrie este legată şi de faptul că la această dată a avut loc inaugurarea Crucii Caraiman din Munţii Bucegi, ridicată la altitudinea de 2.291 m şi construită în perioada 1926-1928, pentru a cinsti memoria românilor care au murit în Primul Război Mondial.

  • Adoptarea legilor preconizate s-a lăsat aşteptată şi situaţia munţilor noştri s-a înrăutăţit, prin tăierile ilegale (peste 8 milioane de mc de lemn „dispar” anual din pădurile României, potrivit fostului ministru al mediului, Graţiela Gavrilescu), inclusiv ale unor suprafeţe de păduri virgine. (Din totalul de 322.000 de hectare de păduri virgine din eco-regiunea carpatică, 250.000 de hectare sunt la noi în ţară, doar 18% din suprafaţa lor fiind inclusă în arii protejate.)

  • Munţii Carpaţi reprezintă al doilea cel mai lung lanţ muntos din Europa, după Munţii Scandinaviei, având o lungime de aproximativ 1.500 km, din care aproximativ 800 de km se desfăşoară în România. La noi în ţară se află şi cel mai lung lanţ de munţi vulcanici din Europa: Oaş – Gutâi – Ţibleş – Călimani – Gurghiu – Harghita.

 

      – Extras din Hotărârea nr. 715/2002 privind crearea Comitetului Naţional Român pentru Anul Internaţional al Muntelui – 2002, România

    ”…Art. 8. (1) Se nominalizează ca „oraş observator pentru A.I.M. – 2002, România” municipiul Vatra Dornei, localitate în care se află sediile Centrului de Formare şi Inovaţie pentru Dezvoltare în Carpaţi, Federaţiei Agricultorilor de Munte – Dorna şi Asociaţiei Naţionale pentru Dezvoltare Rurală-Montană „Romontana”, organizaţii ce îndeplinesc condiţiile de reprezentativitate şi deţin capacitatea de întreţinere a contactelor la nivel naţional şi internaţional pentru A.I.M. – 2002.

          (2) Data tradiţională a încheierii păşunatului anual în Carpaţii României, 14 septembrie, se declară „Ziua Muntelui” şi va fi sărbătorită în fiecare an prin manifestări speciale – conferinţe, seminarii, expoziţii, schimburi de experienţă, loturi demonstrative, mese rotunde -, organizate de consiliile locale împreună cu şcolile, instituţiile agricole şi silvice, alţi parteneri, din localităţile montane, cu invitarea agricultorilor şi a altor membri ai comunităţii locale….”

 

ziua-muntelui-3   Data de 14 septembrie a fost aleasă ca fiind data tradițională a încheierii pășunatului anual în Carpații României. O activitate milenară care dispare pas cu pas, sub ochii practic nepăsători ai autorităților și ai întregii societăți, tot mai multe stâne fiind părăsite, tot mai multe plaiuri înfundându-se, tot mai puțini ciobani meritându-și numele și renumele de odinioară și tot mai puține tradiții supraviețuind valului de așa-zisa ‘modernizare’ care a făcut și transhumanța tehnic aproape imposibilă deși alte țări regretă că au distrus-o și încearcă să valorifice măcar turistic istoria acelui fenomen cândva omniprezent.

     – Ziua Muntelui ar trebui să fie o sărbătoare și o ocazie de celebrare și promovare a mediului montan ca oportunitate și model de dezvoltare sustenabilă, dar din păcate în România ar trebui să fie mai degrabă o zi de doliu și de conștientizare a stării de pericol, dar și de mobilizare în apărarea a ceea ce mai este încă natura carpatină, aflată sub asediul omului.

  • În Carpații românești se adăpostește o imensă varietate peisagistică și o biodiversitate impresionantă. Ei cuprindeau foarte de curând cel mai mare peisaj forestier intact din zona temperată a Europei, sunt gazda celei mai mari populații de carnivore mari din UE — mii de urși, lupi și râși în condițiile în care cele mai multe state europene nu mai au niciunul, sunt izvor de bogații materiale, vatră de civilizație, model de conviețuire armonioasă om-natura timp de multe secole…        

      ziua-munteluiSălașele sezoniere devin treptat ruine, multe cătune sunt părăsite, azbocimentul a înlocuit șindrila pe acoperișuri, sârma ghimpată înlocuiește tot mai mult gardurile de lemn și numeri pe degete oamenii care mai știu să facă un tulnic, un ciubăr, o cergă.

     Mare parte din parcurile naționale și naturale din Carpați au ajuns să fie administrate de operatori economici, al căror rol, prin definiție, este să facă bani cât mai mulți, nu să maximizeze rolul lor ecologic și educativ. În schimb legislația actuală nu interzice accesul motorizat în natura montană în scop recreativ, dar interzice în cea mai mare parte din Carpați turismul activ și sportul montan nemotorizat, interzicând accesul în scop recreativ pe jos, pe bicicletă, călare sau pe schiuri unde nu este traseu sau zona special marcată în acest sens.

 

Frumusețea munților din România

muntii-bucegi

     Denumirea muntilor Carpati vine de la denumirea unui trib de daci din Moldova care se numeau carpi in traducere ar insemna pietre.

  •    Muntii Carpati din tara noastra fac parte dintr-un lant muntos ce are o lungime de peste 1 500km .

   – Acesta se numeste tot Carpati si se intind pe teritoriul a opt tari: Austria, Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria, Ucraina, Romania si Serbia.

  • Cel mai inalt varf din tot lantul carpatic se gaseste in Slovacia si are o altitudine de 2 655m (cu o suta de metri mai mult decat varful Moldoveanu ) – se numeste Gerlachovsky;

  • Din lantul carpatic izvorasc mai multe rauri mari cum sunt: Nistrul, Tisa, Prutul, Siretul, Muresul, Oltul s.a.

  • In muntele Puciosul sunt niste „pesteri ucigatoare”care emana sulf, folosite de localnici in tratarea reumatismului.

  • Cea mai scazuta temperatura din tara noastra s-a inregistrat in 1942 in Depresiunea Brasov.

    • Aceasta a fost de -38,5 grade C

  • In Carpati se afla forme de relief deosebite .Pe langa cele arhicunoscute din Muntii Bucegi „Sfinxul”si „Babele”, mai exista si altele ca: „Mosul”cei „12 apostoli”-in Muntii Calimani „Creasta Cocosului”in Muntii Gutai „Tigaile”  in Ciucas;

  • Carpatii Orientali constitue mai mult de jumatate din suprafata Carpatilor din tara noastra,

  • In Carpatii Romaniei sunt peste 12 000 de pesteri  – 76 dintre acestea au o lungime mai mare de 2km;

  • Cea mai adanca pestera din Romania este Pestera Izvorul Tausoarelor. Situat in Muntii Rodnei ea coboara pana la 415m sub nivelul marii;

  • Cea mai cunoscuta pestera din muntii nostri Pestera Ursilor este rezervatie stintifica.

  • Cea mai mare pestera din muntii Romaniei este Pestera Vantului .Ea se gaseste in Muntii Padure Craiului si are o lungime totala de 52km;

  • Lacul Sfanta Ana din masivul Ciomatu-Mare este singurul lac de origine vulcanica de pe teritoriul Romaniei ,Lacul are forma de L.

    –  Carpaţi reprezintă al doilea cel mai lung lanţ muntos din Europa. Au o lungime de aproximativ 1.500 km, după Munţii Scandinaviei, care au 1.700 km.

 – Munţii Carpaţi sunt populaţi de cel mai mare număr de urşi bruni, lupi şi lincşi din Europa;

      – munții din România cuprind mai bine de 12.000 de peşteri şi avene, iar specialiştii spun că nu sunt descoperite încă toate.

    –  Sfinxul din Munţii Bucegi are aceeaşi înălţime ca şi faimosul Sfinx din Egipt. Tocmai din acest motiv unii cercetători cred că ar fi executat de către oameni şi nu de forţele naturii, înfăţişând o zeitate.

Sfinxul din Bucegi

 – cel mai lung lanţ de munţi vulcanici din Europa se găsește în România. Acesta este Munţii Oaș – Munţii Țibles – Munţii Călimani – Munţii Gurghiu – Munţii Harghita.

 – Lacul Sfânta Ana este singurul lac vulcanic din România. Îl găsim în vârful Masivului Ciomatu, judeţul Harghita.

Lacul Sfânta Ana

 – Peştera Huda lui Papara este una dintre cele mai lungi, cele mai denivelate, cele mai dificile, cu cele mai mari săli, cu cele mai înalte galerii, cu cele mai lungi cursuri subterane, cu cele mai mari debite, cu cele mai mari cascade, cu cele mai mari colonii de lilieci din Europa, cu cele mai lungi şi mai numeroase excentrite, cu cele mai mari depozite de chiropterit din România. O găsim în Munţii Trascăului.

Peștera Huda lui Papară

 – Munţii Bucegi sunt „suspectaţi” de fenomene paranormale. Din declaraţii de la diverşi oameni şi cercetători se află că există o zonă de aproximativ un kilometru unde organismul se revitalizează brusc şi nu obosește. Zona se află pe Valea Ialomiţei, în locaţia numită „Şapte izvoare”. Pe lângă aceasta, aici s-au simţit şi măsurat câmpuri energetice foarte puternice, ce au fost legate de extraterești, lumi subterane, galerii şi tuneluri ce nu par şlefuite de vreme, ci de cineva.

Șapte Izvoare

  • S-au descoperit schelete a 80 de uriaşi lângă oraşul Mihăileşti din judeţul Giurgiu, la Nucet, care pe vremea dacilor făcea parte din cetatea numită Argedava. Măsurau în jur de 5 metri. Deci se pare că poveştile din folclor nu sunt numai povești.

Schelet uriaș găsit la Mihăilești, Giurgiu

 – Peştera Movile din Dobrogea a fost descoperit primul ecosistem din lume a cărui viaţă se bazează pe chemosinteză (sunt formate substanţe organice, în special carbohidraţi, din substanţe anorganice, precum dioxidul de carbon sau oxigenul).

  • Aici nu pătrunde soarele nicio clipă, nu există nicio sursă de apă ce vine din exterior. Este un ecosistem închis, ceea ce este în peştera nu are nicio alimentaţie din exterior. Organismele s-au adaptat şi continuă să trăiască în Peştera Movile. Unele sunt chiar veninoase.

Peștera Movile din Dobrogea

● 85 de lacuri glaciare oglindesc înălţimile colţuroase ale Munţilor Retezat, în cel mai impresionant parc naţional montan al României. Vestigii ale perioadei de glaciaţiune cuaternară, căldările de la 2000 de metri au pierdut urma gheţarilor de odinioară în adâncimile tăurilor cu unde sclipitoare.

   – Cel mai mare iezer glaciar este Bucura, cu un luciu de apă de 11 ha, iar cel mai adânc lac glaciar din România este Zănoaga – 29 de metri, din acelaşi Retezat. 

 

 

ziua-muntelui-5

 

 

Cu înalţii săi pereţii din calcar, apropiaţi până aproape la un metru, Cheile Bistriţei (jud.Vâlcea) sunt cele mai înguste din România. 

 

 

ziua-muntelui-6Intre localităţile Eşelniţa şi Dubova, într-un perete stâncos pe malul Dunării a fost cioplită cea mai înaltă sculptură din piatră a Europei: chipul regelui Decebal. Localizarea ei aici nu e întâmplătoare.

Vis-a-vis, pe malul sărbesc, se află Tabula Traiana, o placă veche de 2000 de ani ce aminteşte de campaniile militare ale lui Traian în Dacia şi de victoriile romanilor. Figura lui Decebal măsoară 55 de metri înălţime şi 25 lungime, în timp ce inscripţiile în latină au fost gravate pe o suprafaţă din piatră de 1,74 metri înălţime şi 4 metri lungime.    

 

 

Munţii Carpaţi, între mit şi realitate, între legende şi ştiinţă

   

$article.media.images[0].description

De existenţa lor pe pământ românesc sunt legate nenumărate legende şi poveşti populare, pornind de la Atlasul din Mitologia Greacă care ar fi Vârful Omu şi până la tunelurile subterane de sute de kilometri şi încărcate cu energie.

Formaţi cu milioane de ani în urmă prin încreţirea şi ridicarea straturilor pământului, Carpaţii deţin, pe teritoriul României, nenumărate recorduri: peste 12.000 de peşteri (cea mai adâncă, în Munţii Rodnei – 415 metri sub nivelul mării), singurul lac vulcanic din ţară, lacul Sfânta Ana, cei mai mulţi lupi, urşi bruni şi lincşi din Europa, dar şi cel mai mic oraş, Tuşnad.

De-a lungul anilor, nenumărate au fost legendele şi poveştile pline de mister care au fost ţesute în jurul unor formaţiuni de piatră precum Babele şi Sfinxul, Moşul şi cei 12 Apostoli, Creasta Cocoşului sau Tigăile.

Sfinxul şi Babele

Sfinxul şi Babele au fost atribuite dacilor dar şi zeităţilor, iar oamenii de ştiinţă, geologii, le explică formarea datorită acţiunilor naturii.

Babele fac subiectul multora legendele, printre care şi cea a transformării Babei Dochia în stană de piatră. Tot despre ele se spune că ar fi fost altare pentru sacrificiu.

(w620) Sfinxul

Cei 12 Apostoli

Despre Rezervaţia 12 Apostoli se spune că reprezentau divinăţile vremii, iar Moşul, figură reprezentativă a ansamblului ar reprezenta trei feţe ale chipului uman, orientate către cele trei căi de acces.

(w620) Cei 12 Apo

Tunelurile subterane

Cea mai vehiculată şi relativ recentă dintre legende spune că Munţii Carpaţi sunt străbătuţi de tuneluri subterane secrete, unele de sute de kilometri lungime, a căror existenţă are mai multe origini – omul, natura sau fiinţele extraterestre. Despre unele dintre ele se spune că ar fi încărcate cu energia materializată de-a lungul timpului în nenumărate cutremure. Se spune chiar că ar fi dispuse sub forma unui lup „cu gura flămândă si colti fiorosi”. Se spune că aici, multe generaţii de domnitori ar fi ascuns comorile ce formează acum un tezaur secret.

(w620) Tunelurile

Triunghiul de Aur

Tot despre astfel de energii se vorbeşte şi în cazul Vârfului Omu şi al crestelor Munţilor Retezat şi Ceahlău, acolo unde ar fi existat sanctuare dacice. Cele trei puncte încarăcate cu mari energii au fost Triunghiul de Aur.

În zona Şapte Izvoare de pe Valea Ialomiţiei, se pare că există un izvoe subteran din care ar fi băut Zamolxis, iar apele care izvorăsc din el sunt lipsite de orice formă de bacteria. Pe vremea Basarabilor, soldaţii erau singurii care aveau voie să bea din această apă care îi făcea mai puternici.

(w620) Gura de Ra

Gura de Rai, poarta către o altă lume

Se află în Bucegi, sub forma unei pene de un kilometru încărcată cu energie magnetic, o legătură între cer şi pământ, un drum către Rai, o zonă benefică pentru organismul uman. Se pare că megaliţii din zonă, plini de minerale, ar fi sursa acestei energii tămăduitoare.

Cele mai multe dintre legendele stîncilor de pe Ceahlău au legătură cu destinul Meduzei, victima geloziei Atenei. Toate iubirile cuplurilor din leagănul muntelui sînt nefericite si sfîrsesc în blestemul pietrificării.

(w620) Munţii Ca

Cel mai înalt dintre munţi e Ceahlăul, care, dacă ar fi fost cunoscut celor vechi, n-ar fi fost mai puţin vestit decât Olimpul, Pindul sau Pelion… în mijlocul lui se vede o foarte veche stană de piatră, înaltă de cinci coţi, care înfăţişează o babă înconjurată de 20 de oi, din care curge necontenit un izvor de apă. Îţi vine greu să spui cu siguranţă dacă natura şi-a arătat în acel monument jocurile sale, sau dacă mâna iscusită a unui meşter l-a ridicat astfel, căci statuia nu este aşezată pe nici un soclu, ci se ţine una cu întreaga stâncă, având însă pântecele şi spatele libere; şi dacă ai voi să admiţi că s-ar fi uns crăpăturile cu vreun var fabricat de om, totuşi nu poţi concepe în ce chip s-a adus acel izvor prin picior în partea în care curge, pentru că împrejur nicăieri nu se vede vreo fântână sau urmele vreunui curs de apă. E probabil să fi servit pentru cultul idolilor acelor neamuri, iar preoţii lor obişnuiau aci prin mijloace naturale, aci prin meşteşugurile magiei, să facă lucruri prin care să poată produce în mulţimea lesne-încrezătoare admiraţia şi credinţa în divinitate.” spunea Dimitrie Cantemir

Lasă un răspuns